La doar 24 de ore de la moartea regelui, aflăm printr-un comunicat oficial că avem o nouă regină. Este vorba de Principesa Moştenitoare Margareta, care ar fi primit automat acest titlu, potrivit Statutului Casei Regale a României. Click! îţi spune ce prerogative, pe care Regele Mihai le-a avut, nu va avea niciodată principesa.

Statutul complet al Casei Regale a României a fost promulgat prin semnătura Regelui Mihai în decembrie 2007, iar, ieri, Familia Regală l-a prezentat din nou publicului. Potrivit acestuia, din momentul în care regele a murit, Principesa Moştenitoare Margareta a devenit automat regină. „Imediat după decesul Şefului Casei Regale a României, fără vreo proclamaţie ulterioară, Moştenitorul Evident sau Moştenitorul Prezumptiv, în funcţie de cine va fi în viaţă şi primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul şi apelativul de Rege sau Regină”, se arată în Statut. De asemenea, Princepele Radu devine din Alteţa Sa Regală Princepele Radu, Princepele Consort. Statutul prevede şi prerogativele viitoarei suverane privitoare la avere. Astfel, aceasta are dreptul exclusiv de a decide ce se întâmplă cu averea Casei şi Familiei Regale. Sunt însă trei prerogative foarte importante pe care Regele Mihai nu a putut să le transmită direct mai departe:

1. Regele Mihai, în calitatea sa de episcop al treburilor din afară, putea intra în Sfântul Altar prin Sfintele Uşi Împărăteşti, drept pe care nici preotul nu-l are, ci numai episcopul.

2. Când ne împărtăşim, preotul ne dă cuminecătura cu linguriţa. Dar Regele Mihai avea dreptul să o ia cu mâna proprie. N-a uzat însă niciodată de această prerogativă. Din smerenie.

3. Regele era cel care înmâna cârja unui ierarh, mitropolit, episcop – este un obiect simbolic al puterii.

Trebuie spus că, în Biserica Ortodoxă, Regele Mihai a fost episcop auxiliar, episcop al treburilor din afară – în virtutea unei legături ce durează tocmai din preajma Sinodului IV Calcedon din 451. Nu a fost episcop prin hirotonire, dar funcţia sa nu era simbolică, ci reală. A fost ultimul om în viaţă de pe planetă care avea acest drept. Regele Mihai era singurul moştenitor al Bizanţului în viaţă. Dar singurul şi între cei patru regi ai României. Primii doi regi unşi de Biserica noastră erau catolici – Carol I şi Ferdinand. Carol al II-lea era ortodox, aşa cum spunea Constituţia din 1923, dar nu a fost uns rege niciodată în biserică.