Meciul la mâncare: România-Germania: 6 la 7
Click! a ajuns la finalul experimentului cu ajutorul căruia am vrut să aflăm dacă, într-adevăr, mâncarea vândută în Europa de Est e mai proastă decât cea din Vest. Concluzia juriului nostru e că dulciurile sunt de calitate mai bună în afară, dar că, e vorba şi de gusturi sau preferinţe.
Cei patru degustători ai Click!, bucătarul de la Prima TV, Horia Vîrlan, prezentatoarele Ioana Petric şi Andreea Nicolae, dar şi colegul nostru, Bogdan Nicolai, au testat 14 produse alimentare cumpărate din Germania şi 14 produse identice, achiziţionate din România. Salam, pateu, brânzeturi, dulciuri şi suc. Am recurs la acest experiment, după ce mai multe state din estul continentului au reclamat la Comisia Europeană faptul că unele multinaţionale folosesc ingrediente de calitate mai proastă pentru producerea alimentelor destinate pieţei din această parte a Globului.
La finalul degustării, juraţii au fost întrebaţi dacă a fost vreun produs pe care nu l-ar pune niciodată în farfurie? Horia Vîrlan a fost foarte categoric: „Biscuiţii şi salamurile nu mi-au plăcut. Poate sunt subiectiv. Important este că am gustat blind (în orb n.r.), adică n-am ştiut care de unde este şi ne-am spus părerea, care, bineînţeles, este subiectivă. Concluzia este că unele sunt mai bune decât altele”, încheie, cu umor, celebrul bucătar. La rândul său, Ioana crede că este un echilibru între produse. „Nu mi se pare că, vai, produsele din afară sunt mult mai diferite faţă de cele din România şi mult mai bune. E un echilibru şi o chestiune de gust. Din punctul meu de vedere, dulciurile aduse din Germania au fost mai gustoase, dar ţine de gust. Nu cred că e o diferenţă de calitate foarte mare”, explică vedeta. Andreea spune că „există diferenţe, însă, din cauză că nu ai tot timpul posibilitatea să faci comparaţii cu alte produse, te obişnuieşti cu gusturile pe care le ai tu la îndemână”.
În final, Bogdan menţionează că, la o privire de ansamblu, produsele nemţeşti au fost peste cele din comerţul românesc. „În ciuda faptului că aveau acelaşi ambalaj, practic, dulciurile erau complet diferite. La batoanele de ciocolată, de exemplu, cele germane erau mai omogene, mai compacte şi aveau mai puţin zahăr. Din acest motiv, gustul produsului era unul mult mai pregnant decât în cazul produselor româneşti. Şocul maxim a fost când am gustat ceaiul. Practic, produsele de pe piaţa românească nu au nici o legătură că noţiunea de ceai. Acestea seamănă mai degrabă cu un suc neacidulat dintr-un fruct exotic greu de detectat. La brânzeturile tartinabile, produsele germane au fost superioare calitativ, însă salamul şi pateul româneşti s-au impus detaşat în faţa adversarelor lor”, încheie redactorul Click!
