Capitala României şi-a mărit teritoriul într-un ritm alert în ultimii 150 de ani, după Unirea Principatelor Române. Oraşul de pe valea Dâmboviţei, de numai 50.000 de locuitori, a înglobat localităţile vecine şi s-a transformat în metropola ce adăposteşte două milioane de oameni. Câţi însă dintre noi ştiu de unde provin numele cartierelor bucureştene în care am crescut, locuim sau muncim?


Potrivit site-ului historia.ro, toate cartierele Capitalei au în spate o poveste sau un personaj care au inspirat numele pe care le poartă aceastea în prezent. O istorie interesantă se găseşte în originea numelui cartierului Balta Albă. Povestea spune că aici se afla o Groapă de var unde, în vremea lui Caragea, se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă.

Zona Berceni a fost denumită astfel datorită nobilului maghiar Miklós Bercsényi. Se zice că o ceată de husari, condusă de acesta, s-a oprit undeva la sud de Bucureşti, în drumul lor spre turci. Nu se ştie însă dacă au luat o pauză sau dacă au rămas aici de tot, însă cert este că de atunci acea zonă a fost botezată „Berceni“.

Cotroceniul, unde în prezent se află sediul prezidenţial, se numeşte astfel de la regionalismul „a cotroci“, care înseamnă „a scotoci“, „a scormoni“. Legenda cartierului Colentina spune că această denumire vine de la „colea-n-tină“, cu referire la locul baltit unde Matei basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina“.

„Dristor“ vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «darste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanţă economică pentru târgul Bucureştilor.

Ferentariul, renumit astăzi pentru scandalurile din zonă, a primit unul dintre cele mai rafinate nume din Capitală, originea lui venind din latină, („Ferentarius“ – soldat din infanteria uşoară a legiunilor române). Unii spun că aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul. Turcii şi-au pus şi ei amprenta pe Bucureşti. „Ghencea“ este un nume provenit din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică, Biserica Ghencei.

Articolul complet îl poţi citi pe historia.ro: De unde vin numele cartierelor din Bucureşti

 
 
Loading...