Bucureştiul are istorie, biserici, evenimente culturale de prim rang şi un aer de capitală mereu „la modă”. Dar, mai presus de orice, Capitala îi atrage ca un magnet pe străini pentru viaţa sa de noapte, neobosită şi fără restricţii, berea ieftină şi femeile care-şi unduiesc trupurile în cluburi. Toate se găsesc în Centrul Istoric, punctul zero al distracţiei cu bani puţini.


Am spus bani puţini. Pentru ei, străinii care, dintr-o curiozitate specifică oamenilor care le-au văzut pe toate, se încumetă să ia avionul spre Europa de Est. Şi aterizează la Bucureşti, unul dintre oraşele de pe bătrânul continent cu cea mai spectaculoasă creştere a numărului de vizitatori. Nu mai puţin de 1.104.515 turişti străini au „tras la han” în oraşul de pe Dâmboviţa anul trecut, cu 11,35% mai mulţi decât cu un an înainte. Vestea bună este că Bucureştiul nu mai e căutat doar în interes de afaceri, ci şi pentru distracţie.

07_pozeint1213.jpg

Palmierii sunt plantele preferate de antreprenori; Autorităţile locale nu mai acceptă decor artificial; Saloane de masaj erotic se găsesc pe aproape fiecare străduţă

 

Polul atracţiei este Centrul Istoric, un „ghiveci” bine preparat, care reuşeşte să le ofere străinilor tot ce caută. „S-a investit masiv în partea de amenajare a restaurantelor, iar localurile arată acum cel puţin la fel de bine ca cele din vest. Şi în partea de servicii se vede un plus. Aici stăm mult mai bine decât acum 5 ani. Trebuie să recunoaştem, Bucureştiul e una dintre cele mai ieftine destinaţii pe partea de gastronomie şi entertainment, pentru străini”, ne spune Octav Dura, preşedinte executiv al Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric (ACCIB). Be­rea ieftină, mâncarea gustoasă şi accesul la petreceri răsunătoare nu sunt singurele motive pentru care străinii le recomandă cunoscuţilor lor să-şi facă vacanţele în Bucureşti. Saloanele de masaj erotic, care oferă uneori servicii la limita legii, îşi deschid larg porţile clienţilor cu portofele generoase. Preţul unei ore de plăcere în compania unor fete, uneori abia ajunse la vârsta maturităţii, sare de 350 de lei. Un mizilic pentru europenii în căutare de senzaţii tari. „Nu cred că e cea mai bună carte de vizită a Centrului Istoric, dar atâta vreme cât e o economie liberă, ei se pot dezvolta fără probleme”, mai spune Octav Dura. Antreprenorii din Centrul Vechi au început să respecte regulamentul emis de Primăria Generală referitor la funcţionarea teraselor: decorul artificial a fost înlocuit cu plante naturale, chiar şi palmieri, scaunele din plastic au dispărut, pietonii au spaţiu de trecere. Însă, deşi s-au făcut progrese în ultimii ani, investitorii sunt încă în urmă cu lucrările de consolidare a clădirilor în care funcţionează localurile.

„O afacere de 200 de milioane € anual”

La prima vedere, o afacere în Centrul Vechi pare a avea succesul garantat. Vadul e factorul cheie în această ecuație, însă nu e totul. „E un succes la jumătatea drumului și ne-am dori ca și autoritățile să fie implicate la fel de mult ca antreprenorii. Mai e de lucru la amenajarea străzilor, e nevoie de noi locuri de parcare și măsuri pentru sporirea confortului clienților. Din păcate pentru antreprenori, birocrația este încă o problemă, ei fiind nevoiți să se adreseze pentru avize la două primării, declară Octav Dura. În prezent, cele 200 de cluburi, restaurante și cafenele înregistrează o cifră de afaceri de 200 de milioane de euro pe an (2016). Într-o zi normală vin aici circa 10.000 de oameni, însă în weekend sau cu ocazia unor evenimente speciale centrul e vizitat de 30.000 de petrecăreți.

octav_dura.jpg

Octav Dura, președinte executiv ACCIB
 
 
Loading...
Citeste tot despre: