Şi Ştefan cel Mare s-a bătut pentru Crimeea
Ieri au fost trase primele focuri de armă în baza aeriană Belbek din Crimeea, deşi preşedintele rus, Vladimir Putin, a îndemnat ieri la pace. Nimeni nu a fost rănit. Crimeea este de patru zile sub ocupaţie rusă. Tot aici, în urmă cu 539 de ani, însuşi Ştefan cel Mare lupta cu turcii pentru a-şi apăra cetatea.
Oştenii lui Ştefan cel Mare au luptat până la ultimul, în decembrie 1475, cu năvălitorii turco-tătari sub zidurile cetăţii Mangop din penisnula Crimeea. Domnitorul Moldovei primise ca zestre, cu trei ani înainte, această cetate, prin căsătoria cu Maria de Mangop, descendentă a faimoasei dinastii bizantine a Paleologilor.
Mangopul făcea parte din Principatul de Theodoro (cunoscut şi sub numele de Gothia), mic stat din sud-vestul penisulei Crimeea care a apărut la începutul secolului al XIV-lea. Otomanii au ocupat principatul şi l-au decapitat pe fratele Mariei de Mangop, Alexandru.
Demersurile domnitorului moldovean şi sacrificiile oştenilor săi pentru salvarea cetăţii au eşuat. Astăzi au mai rămas doar ruinele fortăreţei (căreia ucrainienii îi spun Mangup- n.r.) situate pe un platou la circa 14 kilometri est de Sevastopol.
