Mii de morţi, sute de mii de oameni mutilaţi pe viaţă, oraşe părăsite, păduri arse, destine distruse. Şi teroarea de la Cernobîl nu a luat sfârşit nici acum, la 30 de ani de la tragedia din 26 aprilie 1986.


Două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Specialiştii spun că nici în 3.000 de ani planeta nu se va curăţa după teribilul accident nuclear. 

9_acut-2-2col-1996.jpg

1996: Copiii născuţi după accidentul nuclear au suferit malformaţii majore

Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale. Americanii spun că, în 30 de ani, au murit circa un milion de pământeni din cauza bolilor provocate de radiaţii, în special cancer.

9_acut-3-2col-2016.jpg

2016: Acum, străinii fac turism extrem în zonă

Adrian Pârvu nici nu se născuse când a avut loc tragedia. El se afla în burtica mamei sale, care a avut neşansa de a se duce în Ucraina chiar a doua zi după explozii. În România comunistă nu se anunţase nimic despre tragedia de peste Prut. Astfel, în iulie 1986, Adrian a venit pe lume… orb!

”M-am născut complet nevăzător şi, după multe încercări, părinţii mei au reuşit să găsească un medic care să îşi asume riscul să opereze un bebeluş şi să-mi salveze vederea parţial. Acum văd cu un ochi. Am vorbit cu o doamnă care a născut un copil fără creier. Tot felul de malformaţii fizice sau chestii mărunte, cum ar fi copii cu părul alb. Chestii care poate nu te afectează într-o viaţă normală, sau chestii absolut groaznice cum e cu doamna asta. Şi asta s-a întâmplat în 1988, la doi ani după dezastru”, povesteşte, la Digi 24, tânărul de 30 de ani, care acum se află în Ucraina. Este regizor şi filmează un documentar despre ororile accidentului nuclear care a mutilat vieţi. 

La 30 de ani de la tragedie, 95% din materialele radioactive încă nu au fost neutralizate. Însă la finele acestui an, specialiştii estimează să încheie lucrările la sarcofagul de 110 metri înălţime şi 260 de metri lăţime care se va construi la 300 de metri de reactorul nuclear. Proiectul a fost finanţat de G7, (n.r. Germania a dat 420 de milioane de dolari) şi a costat peste 2,2 miliarde de dolari. Sarcofagul va proteja timp de 100 de ani planeta de contaminare radioactivă.

25.000 de morţi şi 70.000 de mutilaţi pe viaţă

26 aprilie 1986, cea mai neagră zi din istoria contemporană. Inginerii din fostul URSS intenţionau să închidă centrala nucleară pentru a face un test. Rezultatul a fost catastrofal. 31 de oameni au murit pe loc (n.r. 25.000 dintre muncitorii care au lucrat la decontaminarea zonei au murit), iar din 1986 şi până în 2000 peste 400.000 au fost mutaţi din zonă din cauza radiaţiilor ucigătoare. Tragedia a fost clasificată la nivelul 7 (maximum existent pe scală) şi pagubele materiale au fost de peste 600 de miliarde de dolari. Norul radioactiv a învăluit Europa, iar peste Belarus au căzut 70% din particulele radioactive aruncate în aer de explozia care a fost de 100 de ori mai puternică decât ambele bombe de la Hiroshima şi Nagasaki. 800.000 de oameni s-au expus la radiaţii de 50 de ori mai mari decât maximum suportabil de organismul uman şi 70.000 dintre ei au rămas infirmi sau mutilaţi pe viaţă. La nivel mondial, în fiecare an mor 93.000 de oameni din cauza cancerului. Peste cinci milioane de oameni trăiesc în prezent în zone considerate contaminate de explozie (suprafaţă totală de 17 milioane de kilometri pătraţi).

Loading...