Şoc şi haos! Nimeni nu se aştepta ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, însă cu toate astea 52,5% din britanici au decis. La referendum au participat 71,8% din electorat, adică peste 30 de milioane de oameni. Cei care au decis ieşirea din UE au vârste de peste 55 de ani, studii primare şi medii, sunt asistaţi sociali sau şomeri. Însă ce se va întâmpla cu cei 170.000 de români care muncesc legal în Regatul Unit? Click! îţi oferă toate informaţiile necesare pentru a înţelege mai bine ziua care a schimbat Europa pentru totdeauna.


Nici măcar celor care au condus campania de ieşire din UE nu le vine să creadă că au obţinut ce au vrut. Au obţinut nu numai ruperea de Europa ci şi aruncarea în haos a bătrânului continent. Peste 17 milioane de britanici au ales să se rupă de Uniunea Europeană. Majoritatea sunt oameni cu doar opt clase, care trăiesc din ajutoare sociale sau persoane trecute de 56 de ani. Cei care au votat pentru rămânerea în UE au fost mai puţini cu un milion decât adepţii Brexit. Vorbim de tineri, absolvenţi de liceu şi de facultate, oameni angajaţi.

b26-7-act-3-rexfeatures_573.jpg

Susţinătorii ieşirii din UE, în extaz
Foto: Guliver/ Getty Images/ Rex Features/ AP

După aflarea rezultatelor, o undă de şoc a cuprins, treptat, lumea politică şi pe cea economică. Lira a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, bursele s-au înroşit în urma scăderii acţiunilor, iar politicienii au avut primele reacţii. ”Cavalerul” taberei care a militat pentru rămânerea în UE, premierul britanic David Cameron, şi-a anunţat demisia. Nigel Farage, extremistul de dreapta care a condus campania pentru Brexit a declarat că ”e un moment istoric pentru independeţa Marii Britanii”.

b36-7-act-4-ap.jpg

Donald Tusk dezaprobă decizia britanicilor
Foto: Guliver/ Getty Images/ Rex Features/ AP

Dar să-i lăsăm pe britanici cu problemele pe care singuri şi le-au creat şi să vedem cum ar putea fi afectaţi românii aflaţi în Marea Britanie. Click! răspunde celor mai importante întrebări legate de efectul Brexit asupra românilor.

Vor fi daţi afară?

Cei care au un permis de rezidenţă şi card de angajare valabile nu vor fi daţi afară de la serviciu. Momentan, încă nu s-a stabilit procedura de angajare a cetăţenilor UE după Brexit.

b46-7-act-5-ap.jpg

Lira sterlină a scăzut dramatic
Foto: Guliver/ Getty Images/ Rex Features/ AP

Ajutoarele sociale se vor mai plăti?

Încă de la finele anului trecut premierul David Cameron intenţiona să indexeze alocaţiile pentru copii la nivelul celor din ţara de provenienţă. Ulterior s-a discutat despre neacordarea lor, atât timp cât minorul nu trăieşte pe teritoriul Marii Britanii.

Copiii mai pot merge la şcolile britanice?

Conform legislaţiei din Regatul Unit, dreptul la învăţământ este garantat de stat. Atât timp cât părinţii lor au un contract de muncă încă valabil, aceştia vor urma cursurile şcolii la care au fost şi până la Brexit.

Vor creşte taxele?

În prezent, impozitele şi taxele pentru Asigurarea de Sănătate este reţinută de angajator. Ele nu vor creşte după Brexit şi nici nu vor fi diferenţieri de impozitare faţă de cetăţenii britanici.

b56-7-act-6-ap.jpg

David Cameron şi-a dat demisia
Foto: Guliver/ Getty Images/ Rex Features/ AP

Vor fi necesare vizele?

Regimul vizelor, taxelor vamale şi respectiv al autorizaţiilor suplimentare de desfăşurare a unei activităţi lucrative îi vor afecta îndeosebi pe studenţii români care intenţionează să urmeze studiile în Marea Britanie. Însă în următorii 2 ani nu se preconizează schimbări majore.

b66-7-act-7-ap.jpg

Nigel Farage, fericit de rezultat
Foto: Guliver/ Getty Images/ Rex Features/ AP

Angajatorul poate face abuzuri?

Angajatorul nu poate reţine din salariu decât impozitul, asigurarea de sănătate şi eventual chiria pentru cazare. Atenţie! Reţinerile nu vă pot scădea leafa sub minimum pe economie. Nu vi se poate cere să lucraţi mai mult de 48 de ore pe săptămână. Vă puteţi lua 20 de zile concediu dacă aveţi contract de muncă pe un an şi munciţi 5 zile pe săptămână.

Şi alte țări ar putea cere ieșirea din UE

La scurt timp după anunţarea rezultatelor referendumului, premierul scoţian Nicola Sturgeon a anunţat că vrea un nou referendum privind independenţa Scoţiei, întrucât populaţia a ales că vrea să rămână alături de UE în proporţie de 68%. Irlanda de Nord a decis şi ea că vrea să rămână în Uniune votând 56% în favoarea rămânerii. Pe plan extern însă, victoria populiştilor britanici le-a dat aripi reprezentanţilor extremei drepte din Franţa. Marine Le Pen a cerut vineri francezilor să iasă la vot în favoarea ieşirii din UE. Astfel de reacții s-au întâlnit și în Olanda. Mai multe partide de extrema dreapta au cerut separarea de Uniune.

Ce pierd britanicii şi care sunt următorii paşi?

Ieşirea din Uniunea Europeană, votată vineri cu majoritate de 52%, va schimba radical viaţa britanicilor. Iată câteva lucruri pe care le atrage de la sine Brexit:
Libertatea de circulaţie. În prezent, doar 44 de ţări din 219 cer vize de călătorie cetăţenilor britanici. Până acum britanicii puteau călători cu un act de identitate în spaţiul Schengen. Ieşirea din UE poate aduce de la sine reinstituirea regimului de vize.

  • Prăbuşirea lirei. Pe termen scurt, britanicii care plănuiau vacanţe în Europa vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru că lira s-a depreciat începând de vineri. În plus, companiile aeriene de tipul Ryanair îşi vor majora tarifele pentru a face faţă noilor taxe impuse în UE.
  • Locuri de muncă. Mii de bancheri britanici nu ştiu, începând de vineri, ce se va întâmpla cu ei. Şi asta pentru că marile bănci JPMorgan şi Goldman Sachs şi-au anunţat intenţia de a-şi muta sediile în Europa. Vor fi dizolvate cel puţin 5.600 de posturi.
  • Asigurări sociale. Peste 1,3 milioane de britanici care trăiesc în Spania, Irlanda, Franţa şi Germania vor încasa pensii mai mici din cauza deprecierii lirei. În plus, asigurările de sănătate nu vor mai funcţiona odată cu suspendarea acordurilor de reciprocitate cu Marea Britanie.

Ce urmează

  • Se informează Consiliul European cu privire la intenţia de ieşire din UE
  • Se negociază termenii desprinderii din blocul administrativ-economic
  • Este necesar ca ambele părţi să ajungă la un acord în cadrul negocierilor (Marea Britanie nu votează)
  • Toate acestea nu pot dura mai mult de doi ani fără a se ajunge la o decizie
  • După 2 ani, calitatea de membru al Uniunii încetează, chiar şi în absenţa unui acord.


Flash news

Premierul David Cameron a anunţat, vineri, că refuză să conducă un proiect de genul “ieşirii Marii Britanii din UE” şi că va demisiona în trei luni.
100.000 de britanici au strâns vineri semnături pentru organizarea unui contrareferendum, însă acesta are nevoie de aprobarea Parlamentului.
O parte din funcţionarii publici ai Marii Britanii de la Bruxelles au început deja formalităţile pentru obţinerea cetăţeniei belgiene.
Ministrul italian de externe Paolo Gentiloni, spune că gestul Marii Britanii este începutul “trezirii” ţărilor din Uniunea Europeană.
Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a îndemnat la evitarea isteriei veştii şi la concentrarea “menţinerii Europei unite”.
Austria a ţinut să precizeze că ieşirea Marii Britanii din UE e un semn că trebuie începute reforme la nivel european.
Angela Merkel a precizat că Uniunea Europeană este suficient de puternică pentru a găsi soluţii viabile pentru a trece peste Brexit.
Preşedintele partidului UKIP, care a susţinut ieşirea din UE, Nigel Farage, a recunoscut că a exagerat în campanie “umflând” sumele date către UE.
Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European, a cerut vineri Marii Britanii să desemneze un premier care să negocieze condiţiile ieşirii din UE.
Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, a anunţat că e pregătit să intervină pentru a calma agitaţia de pe bursă.
Sâmbătă, miniştrii de externe ai statelor fondatoare ale Uniunii (Franţa, Germania, Olanda, Luxemburg, Italia şi Belgia) vor discuta despre Brexit.
În primele opt ore de la anunţarea rezultatelor referendumului, Marea Britanie a pierdut la burse 350 miliarde $, sumă mai mare decât contribuţia la UE în ultimii 15 ani, a declarat liderul grupului ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor), Guy Verhofstadt.
Președintele Klaus Iohannis a făcut vineri o declaraţie de presă pe tema Brexit, după întâlnirea cu liderii partidelor politice, premierul Dacian Cioloș și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. ”Noi regretăm faptul că Marea Britanie va părăsi UE, regretăm acest vot, dar în același timp, noi respectăm acest vot”. În plus, ieşirea Marii Britanii va însemna în mod cert o apropiere dintre România şi cele 27 de state membre ale UE. Premierul Cioloş a menţionat că nu vor exista schimbări semnificative pe piaţa muncii care să îi afecteze pe românii din Regat.

Loading...