Fulgii de zăpadă au numeroase forme, de la prisme la stele, de la forme neregulate la modele precise şi foarte complexe. Dar cum se formează exact un fulg de nea?


Forma unui fulg e influenţată de temperatura şi umiditatea din atmosferă, conform earthsky.org. Fulgii se formează în atmosferă când picaturile reci de apă îngheaţă pe particule de praf. 

Kenneth Libbrecht, profesor în fizică la Institutul Tehnologic din California, a studiat felul în care moleculele de apă sunt încorporate în cristalele de zăpadă. El a observat că cele mai complexe forme ale fulgilor de nea se formează când există umiditate în aer. Fulgii produşi în condiţii mai uscate sunt mai simpli, în schimb. 

Temperatura e de asemenea un factor decisiv. Fulgii formaţi la temperaturi mai joase de -22 de grade Celsius sunt în principal cristale simple şi coloane, în timp ce fulgii cu modele complexe şi ramuri se formează pe vreme mai caldă. 

Cu alte cuvinte, fulgii cu forme complexe apar în condiţii de temperaturi ridicate şi umiditate mai mare.

snowflake_formation_libbrec.jpg

Ce forme iau fulgii de nea în funcţi de temperatură şi umiditate
Foto: earthsky.org

 

Prima persoană care a fotografiat un fulg de nea a fost americanul Wilson Bentley (1865 - 1931), cu ajutorul unui microscop ataşat de cameră. În 1951, oamenii de ştiinţă din America au împărţit fulgii de zăpadă în zece forme de bază, clasificare folosită şi azi. Cele zece forme sunt: scuturile, stelele, coloanele, acele, dentritele, coloanele cu capac (în parte columnare, în parte aplatizate), particulele neregulate, granulele, granulele de gheaţă şi grindina. 

snowflake_classification_ia.jpg

Cele zece clasificări ale formelor de fulgi de zăpadă
Foto: earthsky.org
 
 
Loading...