Moda ucide! 7 trucuri de înfrumusețare care au făcut mii de victime

Ultima actualizare:

    Actrița de telenovele Thalia este una din vedetele despre care s-a spus că și-a scos câteva coastefoto: Getty Images
Actrița de telenovele Thalia este una din vedetele despre care s-a spus că și-a scos câteva coastefoto: Getty Images

Orice femeie a auzit, măcar o dată-n viață, că ”baba suferă la frumusețe”. Se întâmplă, de obicei, în fața unor pantofi superbi, dar incredibil de incomozi sau în pragul unei intervenții estetice dureroase, care promite rezultate incredibile. Dintotdeauna femeile au fost dispuse să facă totul, ba chiar să-și pună viața în pericol pentru a arăta bine.

Iată șapte dintre cele mai periculoase trenduri în modă și machiaj, care au făcut multe victime de-a lungul timpului. Unele sunt încă la mare căutare și astăzi.

Corsetul

Probabil că nu există femeie pe lumea asta care să nu-și dorească să aibă talie de viespe. Nu este deloc ceva nou în modă. Talia suplă a fost considerată dintotdeauna un indicator al frumuseții și eleganței, iar corsetul a ajutat la îndeplinirea acestei dorințe.


    Așa arată radiografia unei femei care poartă corset
Așa arată radiografia unei femei care poartă corset

Considerat de multă lume unul dintre cele mai periculoase trenduri în modă, corsetul împiedica respirația doamnelor, ducând de multe ori la leșin. Iar leșinul nu reprezintă nici pe departe efectul cel mai nociv. Organele interne sunt afectate de faptul că sunt forțate să-și schimbe poziția firească, cu consecințe grave, printre care se numără hemoragia internă, coastele rupte, problemele digestive sau constipația.

Coastele scoase

Știrile despre vedetele care aleg să-și scoată câteva coaste pentru o talie subțire provoacă rumoare în zilele noastre. Cântăreața Cher și actrița de telenovele Thalia se numără printre celebritățile despre care s-a spus că și-au făcut această intervenție extremă.


    Actrița Polaire, recunoscută pentru talia ei de viespe
Actrița Polaire, recunoscută pentru talia ei de viespe

Se pare că procedura este mai veche decât ne-am putea închipui. Se vorbește despre intervenții chirurgicale pentru scoaterea coastelor încă din epoca victoriană, deși, conform istoricilor, la momentul respectiv chirurgia era limitată la amputări și rezolvarea problemelor externe. Dacă doctorii se aventurau într-adevăr să intervină în această manieră, probabil că majoritatea operațiilor se soldau cu moartea pacientelor, din pricina infecțiilor.

Crinolina

Inventată de francezul R. C. Milliet și introdusă în modă în 1856, crinolina este considerată, de asemenea, una dintre cele mai periculoase trenduri în istorie. Se pare că aparent inofensiva crinolină a ucis peste 3.000 de femei în epoca victoriană, printre acestea numărându-se și fiicele nelegitime ale lui William Wilde, tatăl scriitorului Oscar Wilde. Emily și Mary au murit în chinuri după ce crinolinele lor au luat foc.

Se pare că aceasta era principala problemă a crinolinelor, confecționate din materiale ușor inflamabile. O altă problemă era legată de faptul că se prindeau foarte des în roțile caleștilor. În plus, un vânt mai serios le umfla imediat și le putea provoca răni serioase celor care le purtau.


    Crinolină, 1860-1870, Jacoba de Jonge Collection în MoMu - Muzeul Modei din Antwerpfoto: Hugo Maertens, Bruges
Crinolină, 1860-1870, Jacoba de Jonge Collection în MoMu - Muzeul Modei din Antwerpfoto: Hugo Maertens, Bruges

Platformele

Multă lume crede că tocurile înalte sunt o invenție a timpurilor moderne. La o privire mai atentă prin istoria modei descoperim însă așa-numita ”chopine”, un soi de platformă foarte populară în secolele XV, XVI și XVII, strămoșul tocurilor din vremurile noastre.

Gândite inițial pentru a proteja rochiile și încălțările de noroiul și mizeria de pe străzi, platformele au devenit în scurt timp un simbol al poziției sociale. Cu cât mai înalte, cu atât mai periculoase însă pentru femeile care le purtau, provocând pierderea echilibrului, cu consecințe grave și uneori fatale.


    Platformele au fost gândite pentru a proteja rochiile și încălțămintea de noroiul și mizeria de pe străzifoto: Wikimedia Commons
Platformele au fost gândite pentru a proteja rochiile și încălțămintea de noroiul și mizeria de pe străzifoto: Wikimedia Commons

Legarea picioarelor

Omenirea datorează mult Chinei antice, în materie de invenții. De acolo ne-au venit arta fabricării hârtiei, praful de pușcă și compasul, însă așa-numita ”legare a picioarelor”, o practică populară timp de un mileniu, a fost condamnată de posteritate.Legarea piciorelor sau obţinerea picioarelor lotus, aşa cum mai este cunoscută această practică, presupunea ruperea celor patru degete mai mici şi îndoirea lor sub talpă. Talpa şi călcâiul erau forțate să se apropie cât mai mult. Apoi picioarele erau legate cu fâşii ude din bumbac, care se strângeau prin uscare, prinzând piciorul ca într-o menghină.


    Așa arătau ”picioarele lotus” ale unei femei din China în anul 1870foto: Wikimedia Commons
Așa arătau ”picioarele lotus” ale unei femei din China în anul 1870foto: Wikimedia Commons

De cele mai multe ori, fetele mureau din cauza infecțiilor, iar dacă supraviețuiau aveau de înfruntat o mulțime de alte probleme medicale de-a lungul vieții.

În 2013 a apărut în presa occidentală povestea ultimei femei din China victimă a acestei practici chinuitoare. Han Qiaoni avea la vremea respectivă 102 ani.

Alungirea gâtului

Gâtul lung era considerat un indicator al frumuseții printre membrii tribului Kayan Lahwi, din Myanmar. Din acest motiv, fetele purtau inele în jurul gâtului începând cu vârsta de doi ani. Inelele cu pricina puneau presiune asupra claviculei și ajungeau s-o deformeze, creând impresia unui gât mai lung. Este vorba despre renumitele ”femei-girafe” pe care le urmăresc și astăzi turiștii care ajung în zonă.


    ”Femeile-girafe” din Myanmar își lungesc gâtul cu ajutorul unor inelefoto: Wikimedia Commons
”Femeile-girafe” din Myanmar își lungesc gâtul cu ajutorul unor inelefoto: Wikimedia Commons

Purtarea acestor inele era foarte dureroasă și deforma ireversibil corpul femeii. În prezent, cele mai multe tinere refuză să poarte inelele cu pricina.

Pictarea feței cu plumb

Dacă v-ați uitat vreodată la portretele Reginei Elisabeta I, probabil că v-ați întrebat de ce are fața atât de albă. Răspunsul e simplu: acesta era ultimul răcnet în materie de modă la vremea respectivă. Chipul alb era un simbol al sănătății și frumuseții, în vreme ce fața bronzată era un indicator al claselor sociale inferioare.

Pentru a obține această înfățișare, se folosea însă vopseaua cu plumb, foarte toxică și periculoasă pentru piele. Cosecințele asupra sănătății erau foarte grave: dureri de cap, căderea părului, probleme cu stomacul, carii dentare, paralizie și chiar moarte.


    Portretul Reginei Elisabeta I face dovada obiceiului vopsirii fețeifoto: Wikimedia Commons
Portretul Reginei Elisabeta I face dovada obiceiului vopsirii fețeifoto: Wikimedia Commons
image
image
image
image
image
image
criminalisti politia nu treceti jpg
buget facturi energie jpg
Baie sare wuhaus com jpg
Eliminarea palmierilor plantați de Primăria Sectorului 3 în Piața Unirii din București. FOTO Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
Captură de ecran din 2024 03 28 la 19 59 14 png
Gorj 1 jpg
sofer jpg
regele carol i wiki Descopera jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net