Tradițiile vechi spun că în Sfânta zi a Crăciunului pâinea se așază sub masă pentru noroc, iar sub fața de masă se pune pleava de la grâu pentru belșug. Pentru a vă feri de farmece și de deochi, în cele patru colțuri ale mesei se pun semințe de mac sau usturoi, notează Adevărul.


În trecut, sărbătorile religioase erau un motiv pentru a nu munci, pentru a căpăta bunăvoința unui sfânt de care oamenii se temeau. Crăciunul era un zeu solar întâlnit la popoarele indo-europene, specific teritoriului locuit de către geto-daci. Acest zeu era întruchipat de Saturn la romani și de Mithra la persani. Denumirea de „moș" reprezintă vârsta zeului la sfârșitul anului calendaristic, care trebuie să moară și să reînvie anul următor.

Tradiții din secolele trecute

Așa cum precizează Ionel-Aurel Candrea în cartea „Calendarul Babelor", la țară existau 96 de sărbători cu dată fixă și 34 de sărbători cu date mobile. Crăciunul, până în secolul XIX a fost sărbătorit concomitent cu Anul Nou. Pentru că aceasta avea o importanță mare, Biserica a suprapus acestei date sărbătoarea Nașterii Domnului. Aceasta se sărbătorea pe 6 ianuarie, fiind o Naștere spirituală, prin botez.

Superstiții vechi și noi

Prima perioadă a sărbătorilor de iarnă este între Ignat (20 decembrie) și Crăciun (25 decembrie) și era considerată o perioadă nefastă. Așa cum precizează Ion Ghinoiu în cartea „Obiceiuri populare de peste an", oamenii credeau că în această perioadă se deschid mormintele iar sufletele morților circulă printre cei vii. În obiceiul sacrificării de Ignat, porcul semnifica un substitut al unei divinități preistorice. Tradiția creștină spunea că proprietarul staulului în care s-a născut Domnul se numea Crăciun, iar nevasta sa, Crăciunița, a ajutat-o pe Fecioara Maria să nască. Tot tradiția spune că oamenii cu suflet bun pot vedea îngerii în Ziua de Crăciun, pentru că atunci se deschid cerurile.

Obiceiuri religioase

În zilele noastre, creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului participând la Sfânta Liturghie din prima și a din a doua zi de Crăciun. Credincioșii sunt așteptați la biserică și în seara de Ajun. „În seara de Ajun se oficiază Cinariul cel Mare cu Litie (n.r. cu rugăciune). Slujba se numește așa pentru că în vechime credincioșii mergeau la rugăciune seara, după cină. În cadrul slujbei, oamenii primesc prescuri stropite cu ulei și vin, sfințite. După această slujbă, credincioșii pot renunța la post", a explicat Olimpiu Todorean, preot greco-catolic la Parohia Sfântul Gheorghe.


loading...
Loading...