Amenzi de 3.000 de lei sau muncă în folosul comunităţii pentru cei care deranjează vecinii. Reguli de ”bună purtare” pentru românii opriţi de poliţişti. Sunt câteva dintre măsurile din Noul Cod pentru Siguranţă Publică intrat în vigoare pe 26 ianuarie 2020.


Amenzi mărite pentru gălăgie în bloc. A fost înăsprit cadrul juridic pentru refuzul persoanei de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale sau organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor de locuit. Tulburarea liniştii locuitorilor e sancţionată cu amenzi între 200 şi 1.000 lei, iar repetarea faptei, în interval de 24 de ore, e sancţionată cu amendă între 500 şi 1.500 lei sau între 50 şi 100 de ore petrecute cu activităţi în folosul comunităţii. 

Cât este amenda pentru poluare fonică. Tulburarea liniştii locatarilor în orele de odihnă cu zgomote provenite din localurile sau din sediile persoanelor juridice, precum şi din locuinţele persoanelor fizice este sancţionată cu amenzi cuprinse între 500 şi 1.500 lei. În cazul repetării faptei, amenda creşte, fiind  cuprinsă între 2.000 şi 3.000 lei sau cu muncă în folosul comunităţii.

Petreceri ilegale în public, amendă exemplară. Amenzile pentru petrecerile private în spaţii publice devin foarte mari. Dacă ai ieşit din casă şi faci petrecere fără autorizaţie oriunde pe spaţiul public, primeşti avertisment sau amenzi care pot fi între 2.000 - 3.000 lei, iar în cazul în care fapta este repetată, se poate ajunge şi la 6.000 de lei. 

Reguli de ”bună purtare” cu poliţistul. Apar noi reguli referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al  bagajelor sau al vehiculului. De asemenea, sunt prezentate condiţiile în care o persoană poate fi condusă la sediul politiei şi situaţiile în care poliţistul poate utiliza forţa, respectiv sunt introduse garanţii suplimentare pentru respectarea drepturilor cetăţeanului. Poliţistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat. Potrivit Poliţiei Române, poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când: nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu e reală sau documentele prezentate nu sunt veridice. De asemenea poliţistul poate cere persoanei legitimate să îl însoţească la sediul secţiei de poliţie dacă din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor, ori bunurilor aflate asupra acesteia se creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală. Altă situaţie în care agentul poate cere persoanei legitimate să îl însoţească la sediul unei unităţi de poliţie este atunci când, prin acţiunile acesteia, se periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a poliţistului ori a altei persoane sau ordinea publică.

Reguli privind reţinerea suspectului. Suspectul e condus la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale. Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată, fără a depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării. În situaţia în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioada necesară stabilirii identităţii, verificării situaţiei de fapt şi, după caz, luării măsurilor legale, fără a depăşi 12 ore de la momentul iniţierii deplasării. Vechea lege prevedea un termen de 24 de ore.

Drepturi pentru persoanele reţinute. Apar reglementări clare care trebuie respectate de poliţişti în cazul conducerii unei persoane la sediul secţiei de poliţie. Persoana condusă la sediul poliţiei are din start următoarele drepturi: de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei, înainte de iniţierea măsurii; de a fi informată cu privire la drepturile ce-i revin; de a contesta măsura dispusă; de a fi asistată de un avocat şi de a comunica direct cu acesta; de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane pe care o indică; de a fi asistată de un medic; de a-i fi informaţi părinţii, tutorele sau reprezentantul legal, dacă este vorba de un minor; de a primi o copie a procesului-verbal întocmit cu această ocazie.

 

 
 
Loading...
Citeste tot despre: