Din cauza virusului West Nile, transmis de ţânţari, au murit şase oameni în ultimele trei luni, iar alţi 56 suferă de meningite şi meningo-encefalite. Autorităţile susţin că din cauza ploilor au fost dificultăţi în operaţiunile de distrugere a ţânţarilor. Uite ce ne recomandă specialiştii pentru a ne feri de periculoasele insecte!


Din păcate, şase persoane au murit în ultimele luni din pricina virusului West Nile, transmis de ţânţari, iar alte 56 de persoane suferă de meningite şi meningo-encefalite, informează Ministerul Sănătăţii. ”Pentru ca infecţia să se răspândească la om este suficientă o singură înţepătură a unui ţânţar infectat. Virusul West Nile atacă meningele, adică învelişul creierului. Dacă pacientul primeşte tratament în timp util, nu vor rămâne nici un fel de sechele. În caz contrar, se poate ajunge chiar la deces. Mai vulnerabile sunt persoanele în vârstă şi cele care au afecţiuni neurologice. Infecţia cu virusul West Nile se transmite doar prin înţepătură de ţânţar şi nu există un vaccin împotriva lui”, ne-a explicat  dr. Ioan Viorel Penţea, de la Colegiul Medicilor Veterinari Sibiu.
Nu toţi ţânţarii sunt periculoşi
Ţânţarii fac parte din categoria de insecte periculoase, constituind o mare problemă la nivel global, deoarece au un areal de răspândire foarte vast. Sunt întâlniţi aproape peste tot, mai ales acolo unde există şi bălţi.
O femelă depune până la 300 de ouă, la două zile
În toată lumea, există mai mult de 3.000 de specii de ţânţari. Sunt specii care nu consumă sânge deloc, alţii nu preferă sânge uman, unele specii preferă să se hrănească seara, iar altele ziua. Având sânge rece, ţânţarilor în general le este greu să trăiască la temperaturi scăzute şi sunt activi în perioada călduroasă a anului.


Trompa masculilor nu este făcută pentru a înţepa, doar femelele au o trompă folosită la înţepat. Femela ţânţar, după ce se hrăneşte cu sânge, depune 150-300 de ouă pe suprafaţa apei stătătoare, băltoace, mocirle, iazuri sau jgheaburile acoperişurilor. În condiţii favorabile, această specie tinde către o înmulţire în masă, cu un număr deosebit de mare de indivizi.
Pe cine înţeapă insectele
”Femelele se hrănesc cu sânge odată la 2-3 zile. Intensitatea înţepăturilor la om depinde de genele fiecăruia, de faptul că îmbrăcămintea mai închisă la culoare atrage ţânţarii la fel ca temperatura corpului şi mişcarea. Există o mulţime de compuşi emanaţi de corpul uman, din care unii au capacitatea de a respinge ţânţarii, alţii atrăgându-i, în funcţie de secreţiile şi mirosul fiecărei persoane în parte”, spune dr. Penţea.
Ce măsuri trebuie luate
Identificarea zonelor favorabile dezvoltării şi înmulţirii speciilor de ţânţari;
Amenajarea şi întreţinerea râurilor, lacurilor şi zonelor limitrofe acestora pentru a se împiedica băltirea apelor.
Defrişarea resturilor vegetale excesive din parcuri, zone de agrement cu luciu de apă, grădini din spaţiile intravilane, de pe suprafeţele de pajişti naturale;
Efectuarea dezinsecţiilor în zone şi spaţii unde prezenţa ţânţarilor este evidentă;
La dezinsecţie trebuie să se  folosească substanţe omologate din grupa de toxicitate II şi IV, care nu sunt dăunătoare omului şi animalelor şi care sunt verificate ca eficienţă;
Protejarea spaţiilor prin plase de protecţie sau folosirea unor aparate care emit ultrasunete pentru alungarea ţânţarilor;
Populaţia să se protejeze cu îmbrăcăminte adecvată, să evite zonele cu băltiri, împădurite sau cu vegetaţie înaltă în special în perioada caldă a anului.

10_dr-viorel-pentea.jpg

Dr. Ioan Viorel Penţea, de la Colegiul Medicilor Veterinari Sibiu

Ce boli transmit insectele

Ţânţarii sunt responsabili pentru un număr însemnat de decese înregistrate anual în întreaga lume, din cauza bolilor răspândite de ei, cu predilecţie în zona tropicală, cum este malaria, encefalita sau febra galbenă şi virusul West Nile, pe care îl iau de la păsări şi îl transmit oamenilor. Din cauza încălzirii globale a climei, există pericolul ca speciile care  transmit aceste boli să se răspândească tot mai mult din zona tropicală spre nord.  La animale, anumite specii de ţânţari transmit boli grave, de la rumegătoare: boala limbii albastre sau Dermatoza nodulară, contagioase, la câine Dirofilarioza, dar şi alte boli care produc morbiditate şi mortalitate ridicată la animale.

 
 
Loading...