Urmează două zile de sărbătoare: luni, 6 ianuarie, este Boboteaza, iar marţi, 7 ianuarie, este Sfântul Ion. Sunt sărbători importante, pline de tradiţii, obiceiuri şi ritualuri pe care, dacă le respecţi, vei avea noroc tot anul.


Ce trebuie să faceţi în ajun de Bobotează

În ajunul Bobotezei se împlinesc ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite îi cer preotului un fir de busuioc sfinţit, plantă cu puteri magice care, potrivit tradiţiei, este folosită în descântecele de chemare a ursitului. Dar, în ajunul sărbătorii, fata care  vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună sub pernă firul de busuioc. În multe zone din ţară există o tradiţie foarte răspândită, împlinită de fiecare tânără care vrea să ştie cu cine se va căsători. Ea pregăteşte în ajunul Bobotezei o turtă din făină sărată cu apă, iar bărbatul care îi aduce în vis o cană cu apă, să-i potolească setea, este ursitul ei. Tot în ajunul sărbătorii, e bine să nu vă certaţi între voi, în familie, şi să nu vă pedepsiţi copiii, căci în caz contrar aşa o veţi ţine tot anul.

De Bobotează nu spălaţi rufe!

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o regiune la alta. După liturghie, preotul și credincioşii merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Nici acasă nu e bine să spălaţi rufe în ziua de Bobotează. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători, la ceas de boală sau de mare necaz.

Tradiţia Iordănitului

Datina cea mai importantă împlinită în ziua de Bobotează era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare.

 

Potrivit Tradiţiei, din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei; de asemenea, o parte din apa sfinţită se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase. Tot de Bobotează preoţii sfinţesc cu agheazmă casele din fiecare comunitate,  oamenii şi  lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca în fiecare familie să se păstreze sporul şi armonia. Cu agheasma adunată de la trei biserici se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Recuperarea Crucii din apă

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor».

 

Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei”.

Cum este vremea, aşa va fi anul

Prin tradiţie, vremea din ziua de Bobotează anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranţă va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge şi bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă şi curge apa din streaşină, recolta de viţă de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiţi cu promoroacă, urmează un an îmbelşugat, iar oamenii vor fi mai sănătoşi. De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.

Loading...