Unul din stâlpii de bază ai trăirii creştine este postul. Conform unei definiţii laice, postul poate fi rezumat la abţinerea parţială sau totală de la anumite alimente pe operioadă de timp mai scurtă sau mai îndelungată. Aproape toate religiile au o formă sau alta de post indiferent de vechimea cultului. Postul este o modalitate de a îţi arăta iubirea faţă de Dumnezeu sau un gest de căinţă prin care îţi arăţi părerea de rău pentru anumite fapte imorale. Postul nu este scop, este unealtă, mijloc prin care reuşeşte să se apropie de Hristos. Poate fi şi un mod de a ţine doliu sau a îţi arăta tristeţea sau un mod de purificare sufletească de unde s-a inspirat şi ideea de detoxifiere atât de în vogă vremurile moderne. Aşa cum spunea părintele Constantin Necula, să nu ţii post nu e păcat, e neputinţă!


Care sunt zilele de post în 2020. Felurile postului ortodox

Postul poate fi catalogat pe mai multe grade, în funcţie de asprime.

Postul total - sau integral, adică ajunarea propriuzisă care înseamnă abţinerea totală de la orice fel de mâncare sau băutură pentru un anumit timp, nu prea îndelungat, cel mai adesea de o zi.

Postul negru - poţi consuma numai hrană uscată, pâine uscată, fructe uscate, seminţe, legume crude şi apă. Postul acesta îl practică marii asceţi pe perioade lungi de timp.

Postul obişnuit – poţi consuma mângare gătită din alimente de origine vegetală. Se exclud carnea, inclusiv cea de peşte, untura sau grăsimea, ouăle şi laptele cu toate produsele derivate din lapte. Este postul practicat de majoritatea creştinilor.

Postul uşor - numit şi dezlegare, în care se îngăduie consumarea undelemnului, a vinului şi a peştelui, în perioade de post aspru, cum ar fi sărbătoarea Buneivestiri care cade întotdeauna în timpul Părseimilor.

Zile de post în anul 2020, sunt toate zilele de miercuri şi de vineri de peste an cu excepţia zilelor marcate în calendar cu Harţi. Într-o zi de miercuri fariseii şi cărturarii au hotărât omorârea mântuitorului iar într-o zi de vineri a avut loc judecarea, crucificarea şi moartea lui Iisus Hristos.

Zile de post în anul 2020 exceptate (harţi) sunt:

  • miercuri şi vineri din prima săptămână a anului, 1 şi 3 ianuarie, prima zi de post din an este 8 ianuarie
  • miercuri şi vineri din Săptămâna Luminată, săptămâna de după Înviere, 22 aprilie şi 24 aprilie;
  • miercuri şi vineri în prima săptămână după Cinzecime – Rusalii-, 10 şi 12 iunie;
  • miercuri şi vineri din săptămâna vameşului şi a fariseului - prima săptămână a Triodului – 12  şi 14 februarie;

De asemenea nu se ţine post dacă unul din praznicele mari însemnate cu cruce roşie cad în zi de miercuri sau de vineri.

Sărbătoarea Sfintei Cruci, 14 septembrie, este zi de post în orice zi ar cădea, la fel şi Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie, şi tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, 29 august.

Care sunt zilele de post în 2020. Posturile mai lungi de o zi.

Posturile mai lungi de o zi de peste an sunt în număr de patru:

Postul Paştilor care în 2020 începe cu săptămâna albă şi lăsata secului la carne 23 februarie. În săptămâna următoare este permis a se consuma ouă şi produse lactate. 1 martie este ziua lăsatului sec şi este ultima zi înainte de Postul Paştelui în care se poate mânca de dulce. Postul Paştelui este în acest an între 2 martie şi 19 aprilie, ziua Învierii.

Postul sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel începe în 2020 la 15 iunie şi se încheie în ziua de 29 iunie.

Postul Sfintei Maria, începe la 1 august şi se încheie la Praznicul Adormirii Maicii Domnului 15 august.

Postul Naşterii Domnului începe la 15 noiembrie şi se încheie la 25 decembrie, 24 decembrie fiind ultima zi de post a anului 2020.

Toate cele patru posturi se termină în ziua praznicului, numai după participarea la slujba Sfintei şi Dumnezeiştii Liturghii.

 

 

 

 

Loading...