Fostul ministru al Sănătăţii şi-a justifixat absenţa din spaţiul public în ultimele trei luni, iar motivul este o gravă problemă de sănătate. Sorina Pintea suferă de dermatomiozită, o boală autoiumună caracaterizată de slăbiciune musculară, ce determină apariţia unor iritaţii la suprafaţa pielii. Fostul oficial al ministerului Sănătăţii urmează tratament cu cortizon şi cu imunoglobuline, într-un spital de stat din Baia- Mare.


Dermatomiozita este o boală rară, fiind mai comună în rândul femeilor cu vârsta între 40 şi 60 de ani. Sorina Pintea (54 de ani), originară din Baia-Mare, a ales chiar un spital de la ea din oraş pentru a se trata. "Imediat după instalarea mea la Ministerul Sănătăţii, mai exact pe data de 5 martie 2018, din cauza lipsei imunoglobulinelor, am activat Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. Nu aş fi putuit să mă tratez în România dacă nu făceam aceast lucru, pentru că imunoglobulinele nu existau. Stocurile erau zero, de aceea am activat Mecanismul. Când eram ministru nu ştiam că am această afecţiune. Am descoperit-o în 5 noiembrie. Fusesem în 25 octombrie la medic, mi-a spus că s-ar putea să am această afecţiune, dar m-am gândit că o să treacă. În 5 noiembrie am primit rezultatele de laborator. Vestea a căzut ca un trăsnet. Am realizat cu adevărat ce înseamnă să ai nevoie", a spus fostul ministru într-o intervenţie telefonică la Digi 24. 

Sorina Pintea a primit diagnosticul de dermatomiozită, o boală autoimună gravă, după ce a acuzat stări generale de rău şi oboseală accentuată. De altfel, afecţiunea se manifestă prin slăbiciune musculară care se agravează în timp şi care debutează la nivelul gâtului sau braţelor, extinzându-se treptat la nivelul picioarelor.

dermatomiozita.jpg

dermatomiozita simptome
Dermatomiozita este însoţită de erupţii la nivelul pielii
foto: Sutterstock

Disconfortul este însoţit de modificărilla nivelul pielii, care constau în iritaţii localizate în jurul pleopelor, coatelor, genunchilor, pieptului sau spatelui. Dermatomiozita poate afecta și articulațiile, împreună sau nu cu organele interne (inimă, plămâni, esofag). 

Dermatomiozita, cauzele bolii

Cauza dermatomiozitei nu este suficient cunoscută, dar ceea ce specialiştii ştiu este că boala este determinată de o reacţie disproporţionată a sistemului imun şi are multe în comun cu alte afecţiuni inflamatorii. În astfel de situaţii, celulele imunitare ale organismului, adică anticorpii, atacă celulele sănătoase din corp. Deşi nu sunt disponibile tratamente care să vindece definitiv dermatomiozita, anumite terapii pot ajuta la ameliorarea simptomelor şi la prevenirea complicaţiilor acestei afecţiuni. Cu cât acestea sunt începute mai devreme, cu atât sunt mai eficiente, iar evoluţia bolii este stopată sau încetinită. Diagnosticul bolii este o colaborare între clinică, rezultatele de laborator și examenul histopatologic. Semne clare ale dermatomiozitei, care nu mai necesită niciun fel de examen bioptic, sunt manifestările cutanate precum papulele Gottron, semnul Gottron și rash-ul heliotrop.  

Simona Pintea tratează dermatomiozita cu imunoglobulină

Tratamentul cu imunoglobuline, o substanţă care blochează atacul anticorpilor asupra celulelor sănătoase din organism li care reduce riscul complicaţiilor, este cel urmat de Sorina Pintea. Imunoglobulinele sunt preparate derivate din plasma donatorilor umani. Utilizarea lor în terapie a dus la creşterea duratei de viaţă pentru numeroşi pacienţi. Principalele indicaţii terapeutice ale imunoglobulinelor sunt imunodeficienţele primare şi secundare. Utilizarea clinică a imunoglobulinelor a arătat eficacitate în numeroase patologii autoimune şi inflamatorii. Principalele căi de administrare sunt intravascular şi subcutanat . Terapia cu imunoglobuline este considerată în general sigură. Majoritatea reacţiilor adverse sunt uşoare şi reversibile. Frecvent, sunt raportate reacţii adverse legate de modul de perfuzie. Alte reacţii sunt determinate de doză, produsul folosit sau comorbidităţile existente. Alegerea căii de administrare, a produsului farmaceutic şi a dozelor trebuie corelată cu nevoile pacientului, cu patologia, dar şi cu factorii de risc ai pacientului, notează www.medihub.ro. 

Loading...