Situația pandemiei de coronavirus devine tot mai alarmantă în lume, inclusiv în România. Unele țări și-au închis granițele, altele au decretat starea de alertă, ca Ungaria ori chiar starea de urgență, ca în Bulgaria, ce are, până acum, „doar” 23 de cazuri confirmate cu coronavirus. Deja, la noi, zilele trecute, Avocatul Poporului a solicitat președintelui Klaus Iohannis decretarea stării de urgență pe teritoriul țării. Dar ce ar însemna pentru români instituirea acestei măsuri excepționale?


Posibilitatea instituirii stării de urgență e precizată la articolul 93 din Constituția României și e definită și detaliată ca măsuri concrete în Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/1999, modificată și completată prin Legea nr. 453/2004, dar și prin Legea nr. 164 din 2019. Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică, aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:

 a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;

 b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Starea de urgenţă este decretată de preşedinte şi apoi avizată în Parlament, în termen de cinci zile. Aceasta se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile. În cazul în care este vorba despre calamităţi, responsabilităţile şi atribuţiile autorităţilor locale sunt preluate de Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pe durata stării de urgenţă sunt interzise limitarea dreptului la viaţă, cu excepţia cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război, tortura şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante, condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului naţional sau internaţional, precum şi restrângerea accesului liber la justiţie,  se arată în Legea  nr. 453/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

Ce este starea de urgență. Unele drepturi și libertăți constituționale se restrâng

Potrivit OUG nr. 1/1999, pe durata stării de urgenţă, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, numai în măsura în care situaţia o cere şi cu respectarea art. 53 din Constituţia României, republicată, ce prevede situațiile în care anumite drepturi și libertăți pot fi restrânse. Tot conform OUG nr. 1/1999, autorităţile civile şi militare vor  trebui să aplice următoarele măsuri excepţionale:

– să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;

– să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;

– să efectueze razii;

– să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor

– să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;

– să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media;

– să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice

– să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune

– să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;

– să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;

Citește și:

Coronavirus. Ce măsuri se iau în spitalele din România

Coronavirus România. Ministrul Sănătății: „Vom trece la scenariul trei. Este o certitudine!” La ce alte măsuri de prevenție să ne așteptăm

 

Loading...