Torționarul Ioan Ficior îşi primeşte miercuri (30 martie) sentinţa. Magistrații de la Curtea de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe în dosarul fostului comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Tulcea. Procurorii cer pentru el 25 de ani de pușcărie. Urmează mărturii cutremurătoare!


”În Colonia de Muncă de la Periprava au murit 103 deţinuţi politici, cazuri dovedite, însă numărul lor este mult mai mare. Un prim act din care rezultă că în perioada de început a comunismului a fost declanşat un regim care avea ca scop exterminarea adversarilor politici, condamnaţi pentru fapte de împotrivire faţă de regimul instaurat, este Anchetă Partidului Comunist Român din anul 1968. Aceasta concluziona că în perioada 1952 - 1964 în cadrul penitenciarelor şi a coloniilor de muncă a existat un regim de exterminare a deţinuţilor politici care a fost dictat de persoane aflate la conducerea statului şi aplicat de către comandanţii locurilor de detenţie”, arată procurorii, care cer pentru Ion Ficior, 65 de ani, o pedeapsă grea: 25 de ani de închisoare.

Dacă magistrații o vor încuviința astăzi, torționarul nu are șanse să mai iasă în viață de după gratii.

Potrivit news.ro, mărturile celor care au trăit pe pielea lor momentele cumplite din temniță povestesc despre Ficior că ”este cel mai mare criminal de pe faţă pământului, fără pic de omenie, de bun simţ sau milă faţă de oameni”.

”De foame se mâncau și șobolani”

”Toată lumea suferea de foame, iar seara când făceam de planton (fiecare deţinut pe rând) se auzeau deţinuţii cum mestecau în gol, în vis, de foame”, a povestit şi Gheorghe Tomici.

Vladimir Profir îşi aminteşte că la Periprava ”se mâncau şerpi, iar un student pe nume Deacă, de la Iaşi, mânca şobolani, din cauza lipsei de hrană şi alimente”.

Un alt capitol al cruzimilor de nedescris de la Periprava a fost consemnat în declaraţiile unor foşti deţinuţi politici care au prezentat izolarea.

Şi violenţa fizică a fost folosită împotriva deţinuţilor politici din Colonia de muncă de la Periprava, pentru a-i disciplina sau ca pedeapsă pentru nerealizarea normei de muncă, la ordinul sau chiar cu participarea nemijlocită a lui Ioan Ficior, se mai arată în mărturii.

Îngropa morții în secret

Potrivit aceleaşi surse, înhumarea cadavrelor se făcea de cele mai multe ori în secret, fiind împiedicate astfel, în mod deliberat, orice posibilităţi de identificare cu certitudine a acelor locuri şi de exhumare, ce ar fi putut conduce la determinarea cauzelor morţii.

În acelaşi scop, decesul deţinuţilor politici nu era înregistrat, vreme îndelungată, în mod oficial, şi, de asemenea, era ţinut ascuns faţă de membrii familiei.

Se fac săpături la gropile comune

”Încă se mai fac săpături în zona Periprava pentru a fi identificate gropile comune în care au fost îngropaţi deţinuţi politici decedaţi în perioada în care comandat al Coloniei de muncă de la Periprava a fost inculpatul”, se arată în documentele de la Curtea de Apel Bucureşti.

 

 

 

 

 
 
Loading...