Chiar dacă are o reţetă cât se poate de simplă, apă, făină şi drojdie, covrigul de Buzău este delicios şi stârneşte poftele când simţi mirosul de aluat copt pe vatră. Inelul auriu şi crocant a devenit, în ultimii ani, un simbol al Buzăului, iar, din ianuarie 2007, a devenit marcă înregistrată, la Bruxelles, adică produs european.


Din capul locului trebuie spus că reţeta covrigului de Buzău a pornit de la dorinţa negustorilor de a-i face pe clienţii cârciumilor să nu plece acasă pentru a-şi domoli foamea şi să consume mai mult vin. 

Aşadar, istoria covrigilor de Buzău începe după anul 1800, când în târgul Buzăului se stabilesc bulgari, sârbi şi greci. 

Cei din urmă îşi deschid cârciumi şi, având negustoria în sânge, descoperă o combinaţie profitabilă pentru ei şi apreciată de muşterii: la vin, ei servesc un produs alimentar, în formă de inel cu o coajă aurie şi crocantă şi un miez fin, cu o puternică aromă de făină albă de grâu. Produsul respectiv se numea “kovrig”, era ieftin şi uşor de preparat aşa că, în scurt timp, în cârciumile din târg covrigii devin nelipsiţi. 

Cârciumarii îi aşezau în şiruri îmbietoare sau în cutii speciale, din lemn, prevăzute cu capace de sticlă, pentru a le păstra prospeţimea şi savoarea. Clienţii cumpărau covrigi pentru a-i consuma la un pahar cu vin, iar grecul era mulţumit, afacerea mergând strună. 

În timp, brutarii locului, oameni al căror nume s-a pierdut cu vremea, şi-au însuşit reţeta, iar cei mai pricepuţi dintre ei au prins şi secretul de preparare, pe care l-au transmis următoarelor generaţii. 

Aşa se face că, de ani buni, a devenit un gest reflex pentru călătorii care tranzitează Buzăul să se oprească în oraş pentru a cumpăra măcar un şir de covrigi.

Reţeta covrigilor de Buzău

 

Ingrediente: făină, apă, drojdie, zahăr, sare şi bicarbonat de sodiu. 

Mod de preparare: Drojdia se amestecă cu zahărul şi se dizolvă în apă caldă. În maiaua rezultată se adaugă făina şi se lasă la dospit circa 40 de minute. Se adaugă restul de făină, apa, sarea şi se mai lasă la crescut o oră. Se încinge cuptorul la maximum 200 de grade Celsius şi se tapetează cu hârtie de copt o tavă mare. Se pun trei litri de apă la fiert într-o oală şi se adaugă bicarbonatul de sodiu. Se formează covrigi în palmă şi se pun cu grijă la fiert, circa un minut fiecare, se scot şi se pun pe hârtia de copt. Inelele se lasă în repaus 10 minute. După preferinţe, se presară seminţe de susan, mac, sare grunjoasă pe covrigi şi se ţin la cuptor circa 20 de minute, până devin aurii. 

Micul, vedeta de pe grătarele românilor

 

Mici, dar celebri! Vedeta grătarului la români este disputată de multe bucătării. “E mâncare de vizitii beți, dar are cea mai savantă și prețioasă pregătire din toată bucătăria românească. E deopotrivă acră și dulce, picantă și catifelată. Grasă și totuși delicată, eclectrică și simplă în același timp”. Așa descria bucătarul Radu Anton Roman mititelul în cartea “Bucate, vinuri și obiceiuri românești”. După ce citești pasajul acesta, cu siguranță că-ți plouă în gură și poftești la suculentul mic acompaniat de o halbă de bere rece. Și toată lumea știe că faimoșii mititei a La Cocoșatu’ sunt atât de buni că nu te mai saturi de ei. ”Celebritatea acestor mici a depășit de multă vreme granițele României”, se laudă cei care au inițiat afacerea de milioane în 1996. Andrei Alexandru, cunoscut în tot Bucureștiul drept Cocoșatu’, e mereu la treabă. Învârte micii de zor și face glume. El este de fapt omul care deține rețeta secretă, cu care zice că va pleca  în mormânt. Un mic cu muștar și pâine costă aici 3,2 lei. 

Bea o bere cu băieţii!

 

Berea e sfântă pentru români. Vestea bună este că aduce şi o mulţime de beneficii sănătăţii dacă e consumată cu moderaţie (n.r. 2-3 beri maximum într-o zi). 

Face bine la creier – cercetătorii au descoperit că o bere pe zi scade riscul apariţiei bolii Alzheimer şi a demenţei. 

Curăţă rinichii – consumul regulat de bere reduce riscul apariţiei pietrelor la rinichi cu 40%. 

Întăreşte inima – berea scade riscul apariţiei afecţiunilor cardiace cu 20-40%. În plus, berea curăţă vasele de sânge şi stimulează fibrinogenul.

Ne fereşte de diabet – compoziţia berii declanşează o reacţie în lanţ în organismul nostru care creşte sensibilitatea în producerea de insulină.

Ne apără de atac cerebral – berea e prietena arterelor. Desfundă blocajele din sistemul circulator, ajută la irigarea creierului şi luptă împotriva episoadelor ischemice.

 
 
Loading...