Legea pensiilor a fost adoptată, astăzi, 26 iunie, de parlamentarii din Camera Deputaților. Actul normativ, care propune printre altele majorarea pensiilor de la 1 septembrie, a trecut cu 197 de voturi ”pentru”, 70 de ”abțineri” și nici un vot împotrivă. Iată ce modificări importante aduce pentru pensionari.


”Guvernul va plati penal, dacă nu sunt bani”. Este declarația făcută de Victor Ponta, imediat după numărarea voturilor. Impactul bugetar este 8,4 miliarde de lei în anul 2019, de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58 de miliarde de lei în 2021 şi de 81 de miliarde de lei în anul 2022.

Legea pensiilor ar putea fi retrimisă în Parlament

Lia Olguţa Vasilescu, fostul ministru al Muncii, pe mandatul căreia s-a lucrat proiectul de lege a declarat, în plen, că este cel mai important act normativ din acest mandat.

„Sper să nu fie retrimisă Parlamentului de preşedintele Klaus Iohannis. Legea nu este neconstituţională, să vă intre bine în cap”, a spus ea. Vasilescu a ținut să precizeze că există suport financiar pentru aplicarea legii.

Pe de altă parte, PNL, deși nu a votat ”împotrivă”,  a anunţat că legea încalcă prevederi constituţionale şi îi privează pe viitorii pensionari de contribuţia la Pilonul II de pensii.

Scandal pe pensiile speciale

În plus, PSD a fost acuzat de USR că doreşte să reformeze sistemul de pensii, dar păstrează pensiile speciale. ”Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale?!”, au spus deputații din Opoziție.

Totodată, aleșii de al PMP au precizat faptul că sunt de acord cu majorarea pensiilor și salariilor, dar nu din împrumuturi.  ”România se împrumută cu 7 milioane de lei, pe oră”, a spus deputatul Marius Paşcan.

Ca să intre în vigoare la 1 septembrie, legea trebuie să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Ce modificări sunt aduse prin noua lege a pensiilor

Legea aduce numeroase modificări atât pentru pensionarii în plată, cât și pentru viitori români care vor ieși din activitate în următorii ani.

Punctul de pensie creşte până în 2021

Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR):

  •  1.265 de lei în 2019;
  •  1.775 de lei în 2020;
  •  1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii;
  • din 2022 Valoarea Punctului de Referinţă se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge, aşa cum este precizat şi în Programul de Guvernare, la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării Programului de Guvernare.

Formula de calcul

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă (VPR). Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale.

Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 şi a fost determinată prin împărţirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Eliminarea inechităților

Legea urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite.

De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite.

Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează.

Nici o pensie în plată nu va scădea

În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma existentă.

Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet. Se introduce sintagma contribuţii „datorate şi plătite”.

Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat. Pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete.

Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

Acces online la informaţiile despre propriile contribuţii

În paralel, legea prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii.

În cazul în care vor constata ca angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate.

Se menţine contractul de asigurare facultativă, dar cu modificări

Legea se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.

Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se menţin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.

Masteratul şi doctoratul, la stagiul de cotizare

Printre noutăţile aduse de această lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.

Stagiul minim de cotizare rămâne de 15 ani

Pensionarul este definit ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. În cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar şi nevăzătorul, a cărui situaţie a fost reglementată, în toată succesiunea actelor normative începând cu anul 1967, în condiţii specifice, determinate de situaţia fizică, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionării este mai mic decât stagiul minim de cotizare prevăzut de lege pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

S-a coborât pragul reducerii vârstelor de pensionare

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

Au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale.

De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni. Dacă până acum, o persoană care avea perioade lucrate în condiţii de muncă în grupa a II-a sau deosebite de muncă mai mici de 6 ani nu avea nici o reducere, aceasta va putea beneficia de acum încolo de această facilitate.

Rămân tot 4 categorii de pensii

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare.

Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate.

Femeile care au născut 3 copii ies mai repede la pensie   

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani.

Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil. Se menţin celelalte prevederi din actuala legislaţie cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condiţiile speciale şi deosebite, handicapul s.a.

Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parţială şi se menţin prevederile legale în vigoare.

Se redefinesc gradele de invaliditate

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel.

Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată.

Apare ajutorul pentru soţul supravieţuitor

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat.

Acesta va putea fi cumulat cu propria pensie.

Cum se calculează pensia minimă

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

Cele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta.

Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă.

Se introduce indemnizaţia socială minimă

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Cei care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii.

Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică vor primi o indemnizaţie socială.

Acordul global şi alte drepturi de natură salarială

Se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri.

Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare.

Dacă după recalculare rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% . Modificarea a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.

 

Loading...