Efectele pandemiei de coronavirus după 6 luni de la izbucnire

Ultima actualizare:

    Efectele pandemiei de coronavirus au lovit atât zona medicală, cât și pe cea economică
Efectele pandemiei de coronavirus au lovit atât zona medicală, cât și pe cea economică

Pandemia de coronavirus a făcut prăpăd în cele 6 luni de la izbuncnire. În țara noastră au fost infectați zeci de mii de oameni, o parte a murit, printre care și un băiat de doar 18 ani. Este cea mai tânără victimă a temutului virus, care a lovit și economia.

Pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat oficial că este epidemie de coronavirus, iar pe 16 martie 2020 a fost decretată în România starea de urgență.  

„Oricât de greu ar fi să ne adaptăm acestor limitări, aceasta e singura cale prin care salvăm viețile celor dragi nouă”, declara atunci președintele Klaus Iohannis.

A fost prelugită pe 13 aprilie și a fost ridicată pe 14 mai, când a fost instituită starea de alertă, în care ne aflăm și astăzi.

De atunci, au trecut 6 luni, timp în care efectele s-au ținut lanț.

  • Ultimele date oficiale arată că 79.330 de persoane au fost infectate cu Covid-19, pe teritoriul României, 35.517 au fost declarați vindecați și 3.309 au murit; 
  • Astăzi, 24 august, a fost anunțat decesul celui mai tânăr infectat. Avea 18 ani, era din județul Galați și se lupta cu o tumoră la cap;
  • În cele 6 luni de pandemie, au fost făcute 1.659.135 de teste;
  • Totodată, datele arată că peste 463.000 de români și-au pierdut locul de muncă, rata șomajului a ajuns la 5,2%, 29% din personalul HORECA a fost concediat, peste 300.000 de firme au fost afectate, iar piața auto și cea imobiliară sunt la pământ.

Pandemia a lovit principalele economii ale lumii

Dar criza sanitară a lovit chiar și în principalele economii ale lumii, şocurile simţindu-se puternic în lumea corporate.

Deutsche Welle a publicat o analiză despre cum cele mai importante ţări din Europa intenţionează să ţină companiile deasupra valurilor de insolvenţe aşteptate.

Amploarea distrugerilor provocate de pandemie în economiile din întreaga lume a început să se vadă la începutul lunii august, când mai multe ţări şi-au publicat datele privind evoluţia PIB în al doilea trimestru - perioada în care restricţiile de mişcare şi măsurile de distanţare socială au închis industrii întregi.

  • În zona euro, Spania a înregistrat cea mai accentuată scădere a producţiei economice, de -18,5% faţă de trimestrul precedent;
  • În timp ce Franţa şi Italia s-au contractat cu -14%, respectiv -12%;
  • Economia Germaniei a luat-o în jos cu -10,1%, o viteză record;
  • În alte părţi ale lumii, economia SUA s-a comprimat cu -9,5%, iar cea a Japoniei cu -11%;
  • Doar China pare că s-a putut ridica în picioare, crescând modest, cu 3,2%, după o scădere de -6,8% în primul trimestru.

Întrucât criza globală afectează întreprinderi şi gospodării deopotrivă, guvernele au adoptat politici de combatere a turbulenţelor din producţie şi consum, incluzând atât sprijin financiar, cât şi modificări legislative menite să evite întrarea în faliment a persoanelor şi afacerilor. În Germania, se estimează 29.000 de falimente corporative.

Adevărata criză economică vine în România la iarnă

Și în România se anunță vremuri grele! Analiștii economici trag un semnal de alarmă și spun că adevarata criză generată de pandemia de coronavirus se va resimți la noi abia la iarnă.

Tot atunci se va vedea și impactul majorarii pensiilor și alocațiilor. Ei spun că Executivul ar trebui să aplice cât mai rapid măsurile de sprijin adoptate în ședințele de guvern.

Multe afaceri s-au închis deja definitiv, ceea ce înseamnă că multe persoane au rămas fără un loc de muncă.

Iar pentru românii care și-au amânat ratele sau pentru companiile care au amânat plata taxelor, sfârșitul acestui an va fi foarte împovărat.

Deficitul bugetar ar putea ajunge la 10%

Statul a cheltuit mai mult decât a încasat de la începutul anului și până acum, iar viitorul incert ar putea crește și mai mult deficitul bugetar.

Guvernul lucrează pe un scenariu cu un deficit bugetar cuprins între 2 și 3% din PIB. Banca Națională a României și Comisia Europeană spun însă că deficitul va fi mult mai mare, undeva la aproximativ 6% din PIB.

„Avem deja un deficit la primele 6 luni de 4,6%, este hazardat să spui că vei avea sub 5% deficit pentru întreg anul”, arată Iancu Guda, analist economic.

„Undeva la 7% este un procent previzibil pentru situația actuală, dar dacă se prelungește în continuare scadența taxelor, atunci deficitul va fi mai mare de 7%, probabil se va duce într-un 10%”, prognozează expertul Adrian Bența.

26 octombrie, o dată-cheie

Analiștii spun că Guvernul a luat unele măsuri bune pentru a asigura lichiditate în piață. Una dintre acestea ar fi amânarea termenului de plată a taxelor pentru companii până în 25 octombrie.

Probleme vor fi atunci când unele firme nu vor avea bani să plătească aceste dări. „Vom vedea în 26 octombrie câte dintre aceste companii își vor permite să plătească acele taxe și câte vor intra sau nu în lipsă de lichiditate și poate insolvență, faliment”, spune Adrian Bența, pentru Digi 24.

Cu toate acestea Florin Cîțu, ministrul de Finanțe este optimist. El a declarat în repetate rânduri că economia României va avea o revenire în V, adică după o scădere bruscă, o creștere la fel de bruscă.

image
image
image
image
image
image
Demonstrație efectuată de reprezentanții MAI în pregătirea aderării României cu frontierele aeriene și maritime la spațiul Schengen, în aeroportul Otopeni, Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
laleaua pestrita jpg
uber si bolt webp
image png
gesturi italieni jpg
image png
Palatul Cultural Arad jpg
ambulanta jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net