Pimen Zainea a murit în noaptea de 19 spre 20 mai. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a pierdut lupta cu noul coronavirus, în ciuda tratamentelor de ultimă generație care i-au fost administrate. ÎPS Pimen era decanul de vârstă al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.


Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen Zainea a fost la aproape 91 de ani decanul de vârstă al ierarhilor din Sfântul Sinod. Când spui Pimen Zainea spui omul care l-a adus pentru prima oară în liniște și pace în România pe Regele Mihai. Pimen Zainea a fost însă și cel mai controversat ierarh al Bicericii Ortodoxe Române, iar Click! rememorează reperele vieții acestuia.

Pimen Zainea s-a născut pe 25 august 1929, în comuna Greabănu, judeţul Buzău. Unii copii iubeau să se joace, dar nu și micuțul Pimen.”Eu, de mic copil, am fost la biserică. Era, pentru mine, o mare bucurie să mă duc la biserică şi să particip activ. A contribuit foarte mult şi felul de viaţă pe care l-am dus(…)Eu mergeam la şcoala primară, care era gard în gard cu casa, ieşeam din curte atunci când se apropia învăţătorul de şcoală. Deci cu un minut înainte. Tata nu mă lăsa să merg mai repede. Copiii se jucau, se mai certau şi înjurau şi tata nu mă lăsa, ca să nu învăţ obiceiurile acestea.

Când eram mai mărişor mergeam cu vitele. Le păşteam într-o pădure boierească. Eram singur în acea pădure. Deci, o viaţă de sihastru. Când păşteam vitele, într-o perioadă când nu se mai ţinea cont, toamna, de proprietate, mergeam cu copiii, dar nu cu toţi, ci doar cu doi-trei şi eu căutam să o iau puţin mai înainte şi mă suiam pe un deal şi de acolo număram munţii Vrâncioaiei, cei şase munţi, şi eram cu dorinţa spre Mănăstirea Putna, spre Ştefan cel Mare.

Deci petrecându-mi timpul în felul acesta şi citind şi literatură religioasă şi mai ales o carte, <Îndrumarea Vieţii>, unde se spunea că dacă vrei să aduci o jertfă mai mare lui Dumnezeu în viaţa ta să iei calea vieţii mănăstireşti. A mai contribuit şi preotul satului, prin predică, dar şi corul de la biserică, un cor excepţional. Toate acestea au contribuit la chemarea spre viaţa monahală", și-a amintit Pimen copilăria într-o declarație pentur monitorulsv.ro.

Pimen a părăsit liceul pentru mânăstire

Pentru elevul Pimen Zainea școala a fost frumoasă dar mai puternică a fost chemarea către Biserică. Era bun la carte și după terminarea şcolii generale a intrat la un liceu teoretic, din Râmnicu Sărat. În anul trei de liceu s-a hotărât să-şi urmeze chemarea spre Biserică.

"La 17 ani am întrerupt liceul şi m-am transferat la seminar la Mănăstirea Neamţ, după ce am dat toate diferenţele. Lui tata nu i-a convenit să iau drumul vieţii monahale. El ar fi vrut să fiu preot de mir, pentru că în familie au fost şapte preoţi de mir, începând cu fratele mamei. Am plecat la mănăstire la 17 ani şi lui tata nu i-a convenit, pentru că eram un sprijin în gospodărie şi, în plus, ştia că viaţa la mănăstire era foarte grea. El voia foarte mult ca să fac o facultate. Era ambiţia lui şi era îndreptăţită. I-am spus că, după ce am să fac seminarul, la mănăstire, am să merg mai departe, la facultatea de teologie. Am terminat seminarul şi apoi am dat la facultatea de teologie şi am reuşit”, spunea Pimen în interviul dat monitorusv.ro la împlinirea vârstei de 90 de ani.

După terminarea facultăţii a fost numit egumen la Mănăstirea Putna, în 1957. După un an de zile a fost numit stareţ şi a rămas aici până în 1960, când a trebuit să părăsească mănăstirea. În 1961 a devenit preot la Mănăstirea Văratic, apoi a trecut preot la Mănăstirea Durău iar în 1975, a fost numit stareţ la Mănăstirea Sf. Ioan. În 1981 a fost hirotonisit ca Episcop Vicar, iar în 1991 a devenit Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţiului. 

Regele Mihai s-a întors în România la invitaţia lui ÎPS Pimen

Pe 25 aprilie 1992, pe Aeroportul Suceava ateriza cu o aeronavă privată Regele Mihai în prima vizită în România după Revoluție. Regele Mihai venea în țară invitat de arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților.

Cum a reușit Pimen să învingă rezervele președintelui Ion Iliescu față de vizita regelui Mihai? Motivul a fost unul istoric. Biserica Ortodoxă Română începuse canonizarea voievodului Ștefan cel Mare, iar arhiepiscopul Sucevei a spus că procesul de canonizare nu putea fi finalizat fără prezența Regelui. Drept urmare, în sâmbăta Paștelui, Regele Mihai I, Regina Ana și alți membri ai Familiei Regale au ajuns la mănăstirea Putna, unde au participat la Utrenia Învierii.

A doua zi regele Mihai a plecat spre București unde a fost întâmpinat de sute de mii de oameni, iar Pimen a rămas în istorie drept omul care a adus regele în țară.

Citește și:

A murit Pimen! Arhiepiscopul Sucevei și al Rădăuților a suferit un al doilea atac de cord

 
 
Loading...