O parte din drumul bucureştenilor prin viaţă s-a consumat, zilnic, timp de 32 de ani, pe peroane subterane, în vagoane tip cavou din flota veche sau, dimpotrivă, cu bombardiere canadiene care te fac să tresari când le vezi intrând, grandioase, în staţie.


Cu toţii avem ceva de povestit despre călătoriile cu metroul, însă puţini ştiu care a fost de fapt planul iniţial gândit de Ceauşescu atunci când s-a decis să-l construiască.

În urmă cu 32 de ani a fost inaugurată prima linie de metrou, între Timpuri Noi şi Semănătoarea. Aceasta avea şase staţii şi, după cum spune autorul cărţii „Metroul românesc şi metrourile lumii", Ilie Tănăsache, a fost construită să lege două platforme industriale.

Construcţia propriu-zisă a început în 1975, chiar dacă ideea transportului subteran era încă din anii '50, aceasta nu a putut să fie pusă în practică. „Pe vremea lui Gheorghiu- Dej s-au făcut studiile terenului până la adâncimi de 40 de metri. Terenul era prost, nisipos, cu foarte multă apă. Au fost şi problemele economice, iar proiectul a fost amânat", îşi aminteşte Ilie Tănăsache.

Prima linie a fost inaugurată astfel în 1979, aceasta având o lungime de 8,63 de kilometri. După Timpuri Noi - Semănătoarea au fost deschise şi alte segmente. Timpuri Noi - Republica (1981), Eroilor - Industriilor (1983), Semănătoarea - Crângaşi (1984), Piaţa Unirii - Depoul I.M.G.B (1986).

Un an mai târziu au fost inaugurate alte două tronsoane - Piaţa Unirii - Pipera şi Crângaşi - Gara de Nord. Au urmat Gara de Nord 1 - Dristor 2 (1989) şi Republica - Pantelimon (1990). „Din '89 până în anii 2000 a fost pauză. Nici măcar nu s-au continuat lucrările la tunelurile deja făcute", povesteşte Tănăsache. Consilierul Metrorex, Vasile Bitiri, spune că, în acest timp, tunelurile au fost umplute cu apă pentru a nu se surpa pământul.

În 2011 s-a rupt blestemul: Lucrările la tronsonul Drumul Taberei - Eroilor, cuprins în Magistrala V a metroului bucureştean, au fost începute.

CITEŞTE ARTICOLUL INTEGRAL

 
 
Loading...