Legea dării în plată e deja pe masa preşedintelui României, dar scandalul e departe de a se fi încheiat. Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) i-au cerut ieri lui Klaus Iohannis să retrimită legea în Parlament sau să sesizeze Curtea Constituţională.


Mulţi s-au bucurat că legea “casă contra credit” a fost votată pe „repede înainte” de parlamentari. Actul normativ care prevede că orice român care a luat un credit garantat cu o proprietate să scape de datorii dacă dă casa se află acum la promulgare, la Preşedinţie. Bancherii însă nu se lasă şi luptă cu toate “armele” pentru ca legea să nu intre în vigoare, sau cel puţin nu în forma care, spun ei, îi dezavantajează.

Ieri, într-o conferinţă de presă, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a declarat că instituţia i-a solicitat preşedintelui, printr-o scrisoare, să nu dea “undă verde” legii, ci să o trimită înapoi Parlamentului sau să sesizeze Curtea Constituţională.

“Le­gea dării în plată, aşa cum a fost trimisă la Preşedinţie, va face mult mai greu accesibile creditele ipotecare ­pentru cei care vor dori să cumpere case în ­viitor. În cazul creditelor ipotecare este probabil ca avansul va ajunge la ­35-50%, ceea ce este de nesuportat”, a detaliat Olteanu unul dintre argumentele pentru care BNR nu este de acord cu forma actuală a legii.

În plus, bancherii au mai susţinut că de această lege vor profita şi cei care vor să „scape” de credite doar pentru că piaţa imobiliară nu le mai permite să facă afaceri cu casele cumpărate sau construite. Iniţiatorii şi susţinătorii legii spun, pe de altă parte, că le­gea îi va ajuta enorm pe cei care nu-şi mai permit să plătească un credit luat în urmă cu 7-8 ani, când pre­ţurile apartamentelor erau extrem de ridicate. În aceste cazuri, dacă legea va intra în vigoare, ipoteca “stinge” complet datoria către bancă.

Legea dării în plată, una dintre cele mai controversate acte normative ajunse până acum la Iohannis, a fost votată de Parlament în urmă cu două săptămâni, iar preşe­din­tele are 20 de zile la dispoziţie în care o poate promulga, o poate întoarce la Parlament sau poate cere părerea Curţii Constituţionale.

 
 
Loading...