Mai puțin de 1% dintre foștii pacienți COVID-19 au donat plasmă în țara noastră

Ultima actualizare:

    Tratamentele pe bază de plasmă sunt folosite în multe țări în lupta cu SARS-CoV-2
Tratamentele pe bază de plasmă sunt folosite în multe țări în lupta cu SARS-CoV-2

32 de noi echipamente pentru colectarea de plasmă convalescentă nu mai ajung la centrele de transfuzie. Oferta donatorului a fost retrasă, conform reprtezentanților firmei, din cauza nepăsării Ministerului Sănătății! Statisticile arată că mai puțin de 1% dintre foștii pacienți COVID-19 (0,7%, mai precis) au donat plasmă în țara noastră.

Compania care a donat deja statului român 18 aparate pentru recoltarea plasmei convalescente, a retras oferta făcută Ministerului Sănătății de a suplimenta donația făcută cu încă 32 de aparate. Florin Hozoc, directorul general al firmei, acuză dezinteresul autorităților în ceea ce privește recoltarea de plasmă și consideră că statul nu s-a implicat suficient în promovarea donărilor și nici în extinderea procedurii la nivelul tuturor județelor.

„Încă din luna aprilie noi am făcut Ministerului Sănătății oferta de a aduce în total 50 de aparate de plasmafereză, absolut gratuit, pentru ca fiecare județ din România să aibă cel puțin un asemenea aparat și să poată recolta plasmă de la foștii pacienții COVID-19. Din păcate, în ciuda celor câteva mesaje pe care le-am transmis de-a lungul mai multor săptămâni de zile, Ministerul n-a răspuns ofertei noastre, așa că am retras această ofertă”, spune Florin Hozoc. El precizează de asemenea că cele 18 aparate pe care le-a donat și care se află actualmente în 18 centre de transfuzie sanguină din România vor rămâne acolo, trebuind însă să-și îndeplinească obligația de a colecta plasmă convalescentă la nivelul de 65 de donări pe lună.

România recoltează mult mai puțină

plasmă convalescentă decât alte țări europene

Activitatea de colectare a plasmei convalescente în România merge mult mai greu decât în alte țări europene. „Sub 1% dintre foștii pacienți COVID-19 (0,7%, mai precis) au donat plasmă în țara noastră, de câteva ori mai puțin, procentual vorbind, decât în țări precum Austria, Franța, Italia sau Ungaria. De ce? Pentru că acolo statul se implică, iar la noi nu! În Marea Britanie, de exemplu, ministrul Sănătății (care a fost infectat cu noul coronavirus), a donat plasmă convalescentă de 3 ori!”, afirmă Florin Hozoc. În aceste condiții, și numărul pacienților români COVID-19 care au primit tratament cu plasmă convalescentă e foarte mic – sub 60. Dincolo de lipsa de interes a autorităților în vederea creșterii colectării de plasmă, statul român nu a dat semnale pozitive nici în legătură cu crearea unei bănci de plasmă convalescentă. Florin Hozoc spune că acest proiect, care ar trebui să pregătească România pentru un val doi al epidemiei COVID-19, nu e luat în calcul. „Am retras și oferta făcută statului pentru dotarea cu echipamente a Institutului Cantacuzino, care putea să devină depozitul central de plasmă convalescentă al României. Am fi avut astfel un stoc în caz de reizbucnire a infectărilor, dar și materia primă pentru crearea imunoglobulinei din plasmă convalescentă, imediat ce această tehnologie medicală devine disponibilă”, susține acesta.

Citește și:

Au început donările de plasmă

Poveste asistentei vindecate de Covid-19 care a donat plasmă

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
cum recuno ti un mecanic auto bun 5 calita i necesare jpg
image
image
image
image
image
image
image png
tiktik chelnerita png
fabrica freepik jpeg
dieta peste somon cu legume   shutterstock 2255828609 jpg
 Dietă- post intermitent FOTO Shutterstock
banner pensii png
cutie cu legume din sera Foto Shutterstock
Teren agricol tractor FOTO Shutterstock
image
actualitate.net
image
actualitate.net