În fiecare an, la 21 mai, creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Iată ce obiceiuri şi tradiţii avem pentru această zi sfântă!


De-a lungul timpului, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, protectorii Creştinismului, s-au legat o serie de obiceiuri şi superstiţii pe care oamenii le păstrează cu sfinţenie pentru a avea o vară bogată.

În această zi, în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot în 21 mai, ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.

Este important ca oamenii să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii. Totodată, azi este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi. 

În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile, la Dragobete (24 februarie). 

Circa două milioane de români îşi serbează onomastica

Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica. Astfel, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi. Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.

 
 
Loading...