Povestea lui Paul Barbu, românul care îi învață pe francezi secretele agriculturii bio
Plecat din România în 2014, Paul Barbu, originar din Piteşti, a ajuns unul dintre cei mai apreciaţi agricultori din Franţa, devenind un model în ceea ce priveşte cultivarea legumelor bio. Paul Barbu a dezvăluit în exclusivitate pentru ”Adevărul” povestea impresionantă a vieţii şi a succesului său.
După ce a avut mai multe afaceri în România cu un prieten român, de la colectarea de fier vechi şi până la cultivarea de roşii, dezamăgit de faptul că statul român nu îl ajuta cu nimic, iar autorităţile locale din Argeş îi puneau beţe în roate, Paul Barbu s-a decis să plece cu soţia şi fetiţa în Franţa în 2014, stabilindu-se în zona oraşului Dunkerque, din nordul ţării. „Naşul fetiţei mele, stabilit de mai mulţi ani în Franţa, ne-a făcut invitaţia să venim să stăm la el, urmând ca după aceea să vedem ce vom face mai departe”, povesteşte Paul Barbu. La scurt timp, piteşteanul şi-a adus şi soţia, şi fiica, s-a mutat într-o garsonieră, a început să ia cursuri de franceză şi s-a angajat şofer la o firmă. „Francezii au apreciat foarte mult ceea ce ştiu să fac în agricultură. O doamnă mi-a dat 1.000 de mp în folosinţă gratuită pentru a face agricultură în Zuydcoote, un orăşel-satelit de lângă Dunkerque”, precizează Paul Barbu. A muncit 14 ore pe zi: dimineaţa pleca să lucreze ca şofer, iar apoi mergea la teren să se ocupe de agricultura bio. Nu a făcut studii în domeniu, însă a învăţat singur în fiecare zi: „I-am lăsat mască pe francezi cu sistemul de protecţie a plantelor pe care îl fac eu. Când bag morcovi, lângă ei pun ceapă. Apoi ridichii şi aşa mai departe. Toate legumele într-un sistem prin care se autoprotejează. Francezii nu ştiau aceste lucruri. Au fost impresionaţi şi mi-au dat şi doi stagiari care în fiecare miercuri muncesc gratis pentru mine”.
Impresionat de ceea ce făcea, un alt francez i-a dat împrumut lui Paul Barbu 5.000 de euro fără să îi ceară vreun act. Apoi, s-a mutat apoi în Grande-Synthe, un alt orăşel-satelit de lângă Dunkerque. Aici a aflat că primăria a cumpărat cinci hectare de terenuri de la bătrânii care au fost agricultori şi care nu se mai puteau ocupa de acele terenuri, pentru a le da ulterior cu titlu gratuit altor oameni care vor să facă agricultură. Interesul pentru acele terenuri a fost foarte mare: au fost nu mai puţin de 140 de proiecte înscrise în 2019, iar Paul Barbu a fost singurul străin cu un proiect câştigător, cerând şi primind 8.000 mp pentru a face agricultură bio. „În plus, statul francez mi-a dat 12.000 euro, bani nerambursabili, pentru investiţii”, adaugă Paul Barbu, care este ajutat îndeaproape de soţia sa. Aceasta era profesoară de ortofonie (tratamentul tulburărilor de limbaj) în România, are două facultăţi, însă avea un salariu de doar 1.300 lei. „Anul viitor sper să angajez două persoane pentru a ne ajuta, pentru că nu mai facem faţă”, adaugă Paul Barbu.
Cât costă legumele bio
Legumele bio pe care le cultivă nu sunt scumpe pentru francezi: un kilogram de roşii costă între 3 şi 6 euro, fasolea-7 euro, usturoiul-14 euro („usturoiul e foarte scump în Franţa, dar e super calitate, nu se compară cu cel chinezesc”), ceapa-3-4 euro, castraveţii-2 euro. Tot ce produce se vinde în aceeaşi zi, nu rămân produse de pe o zi pe alta. „Preţurile nu sunt mari, în condiţiile în care legumele sunt bio. Am văzut în România roşii la 12 lei kilogramul şi în România mâncai roşii injectate şi tratate la acelaşi preţ la care poţi lua roşii bio în Franţa”, spune Paul Barbu, care şi acum lucrează 14 ore pe zi.
