DNA investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar instanţele pronunţă condamnări definitive în multe cazuri, arată raportul MCV, citat de News.ro. Totuși, repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace.


Potrivit raportului Comisiei Europene, corupţia este o problemă adânc înrădăcinată la nivelul societăţii, cu consecinţe atât pentru guvernanţă, cât şi pentru economie, fiind larg recunoscută ca o problemă majoră în România, aşa cum au arătat periodic sondajele de opinie şi, cel mai recent, Eurobarometrul privind MCV.

Raportul consemnează că Direcţia Naţională Anticorupţie investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt.

De asemenea, s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie. Bilanţul acestora, care s-a menţinut constant în 2016, este un semn de independenţă şi profesionalism al instituţiilor judiciare.

„Cu toate acestea, repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace”, arată Comisia Europeană.

Raportul menţionează că din 2014, de la intrarea în vigoare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, România are cadrul legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie, în condiţiile în care anterior au existat tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu.

Comisia Europeană reţine că rapoartele MCV anterioare au reţinut lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive. În ansamblu însă, realizările României în acest domeniu au atras pe bună dreptate o largă recunoaştere şi progrese substanţiale au fost înregistrate în ceea ce priveşte cel de al treilea obiectiv de referinţă din MCV, respectiv combaterea corupţiei la nivel înalt.

Raportul face referire şi la corupţia la nivel mediu şi mic, care este larg percepută ca o problemă în România, fapt care are consecinţe asupra dezvoltării economice şi sociale.

Autorii raportului arată  că achiziţiile publice reprezintă un domeniu în care prevalenţa corupţiei blochează efectul stimulant al investiţiilor.

De asemenea, sănătatea este menţionat ca un este un alt domeniu în care corupţia are consecinţe grave.

„Prevenirea corupţiei şi o abordare proactivă din partea administraţiei publice pentru blocarea posibilităţilor de corupţie reprezintă un complement indispensabil la activitatea de urmărire penală a încălcărilor după ce acestea au avut loc”, potrivit Raportului Comisiei Europene.

În opinia autorilor raportului, progresele în recuperarea activelor se vor accelera odată cu înfiinţarea noii Agenţii Naţionale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care a început să funcţioneze în ianuarie 2017.

Urmărirea penală a corupţiei la nivel mai scăzut a devenit o parte mai obişnuită din activitatea parchetelor şi rămâne o prioritate a acestora. Raportul consemnează însă că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a remedia în mod eficace o problemă atât de răspândită.

Comisia Europeană face referire şi la Strategia Naţională Anticorupţie, arătând că evaluarea din 2015 a arătat că progresele au fost lente şi aplicarea măsurilor preventive au fost insuficiente, din cauza faptului că la vârful instituţiilor a fost o voinţă politică ineficientă în aplicarea măsurilor de prevenire a corupţiei.

 
 
Loading...