Ultimul monarh al României a spus ieri “Adio” acestei lumi. La orele prânzului, sufletul Regelui Mihai I s-a ridicat la Ceruri, marcând ultima etapă dintr-o viaţă tumultuoasă, marcată de războaie, trădări, dar şi multă iubire. Se va odihni, la Curtea de Argeş, lângă cea care i-a fost soţie timp de 68 de ani, Regina Ana.


Printr-o stranie coincidenţă, ultimul rege al României a venit şi a ieşit din această lume într-o zi de marţi. Fiindcă ziua sa de naştere, 25 octombrie 1921, a fost într-o zi de marţi, naşterea sa producându-se, după oarece complicaţii ce au necesitat intervenţia medicilor, seara, în jurul orei 19.40, la Castelul Foişor din Sinaia, conform datelor înscrise în buletinul medical publicat de presa vremii.

96 de ani şi 40 de zile mai târziu regele avea să-şi facă ultima ieşire tot într-o zi de marţi, de data asta la ora prânzului, fiindcă în comunicatul Casei Regale se precizează ora decesului ca fiind 13.00, la reşedinţa sa privată din Elveţia, situată la Aubonne.

 

Odată cu moartea lui Mihai I dispare nu doar ultimul rege al României, ci şi ultimul conducător al unei ţări europene participante la cea mai mare confruntare militară a tuturor timpurilor, cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, prin moartea lui Mihai I dispare în această parte de lume şi cel din urmă rege uns în această calitate de către Biserică, în acest caz de către Biserica Ortodoxă Română. Spre deosebire de străbunicul şi bunicul său, Mihai I, ca şi tatăl său, Carol al II-lea, au fost botezaţi şi sfinţiţi regi de către patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Ceremonia sa de sfinţire ca rege, celebrată de Patriarhul Nicodim în anul 1940, s-a produs pe repede înainte la 6 septembrie, în Palatul Regal, Mihai depunând jurământul ca rege în faţa patriarhului, care l-a uns apoi cu sfântul şi marele Mir.

 

De altfel, prin această recunoaştere a sa ca suveran de drept de către Biserica Ortodoxă Română, Regele Mihai s-a putut întoarce în ţara sa natală, după un exil de 45 de ani, în aprilie 1992, de Paşti, la invitaţia arhiepiscopului de Suceava şi Rădăuţi, Pimen, după ce autorităţile vremii îi refuzaseră în două rânduri, mai întâi de Crăciunul anului 1990, apoi în 1991, intrarea oficială în ţară. Peste alţi cinci ani, în 1997, Patriarhul Teoctist recunoştea şi el în Regele Mihai calitatea de uns al lui Dumnezeu, pomenindu-l la liturghie imediat după prefacere, cinste ce revine doar aleşilor Bisericii sau şefilor de stat. Va fi cu atât mai interesant de urmărit implicarea actualului patriarh al BOR, Daniel, în oficierea funeraliilor regale, eveniment care nu a mai avut loc în România ultimilor 90 de ani, de la înmormântarea bunicului său, Ferdinand, în iulie 1927.

«Un mare român a plecat dintre noi»

Președintele României, Klaus Iohannis: ”Astăzi, națiunea noastră este în doliu. Un mare om de stat și un mare român a plecat dintre noi. O zi tristă pentru România și pentru români. Regele Mihai a fost una din cele mai mari personalități ale României și a scris cu litere mari istoria. E o mare pierdere pentru România, pentru români. Condoleanțe.

 

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu: ”Majestatea Sa a arătat în perioada domniei sale, în vremuri deosebit de grele, ce înseamnă să reprezinţi ţara cu demnitate şi curaj. A fost respectat în ţară şi în lume pentru modul în care s-a dedicat slujirii poporului său, în spiritul apărării libertăţii şi valorilor democratice. Regele Mihai rămâne un simbol al patriotismului”

 

Premierul României, Mihai Tudose: ”Poporul român se desparte îndurerat de Regele Mihai, un model de moralitate și demnitate pentru români, o personalitate care a marcat puternic istoria României. Îi vom simți mereu lipsa, cu atât mai mult anul viitor, atunci când vom celebra Centenarul Marii Uniri de la 1918, un moment cu o semnificație deosebită pentru națiunea noastră”.

 
 
Loading...