Dacă ai în jur de 30 de ani, te afli în segmentul de populaţie care ar putea să rămână fără pensie. Încet-încet, numărul pensionarilor din România tinde să-l depăşească pe cel al persoanelor care au un loc de muncă. Specialiştii atrag atenţia că, nu peste mult timp, sistemul de pensii ar putea claca, din cauza faptului că nu vor exista suficienţi contribuabili.


Semnal de alarmă! România are aproape 4,7 milioane de pensionari, potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). În acelaşi timp, numărul celor care au un loc de muncă şi contribuie la sistemul public de pensii este tot mai mic. Potrivit datelor statistice din 2016, România are o populaţie activă, aptă de muncă, de circa 9 milioane de persoane. Din acestea, doar 5,6 milioane lucrează sub o formă sau alta. Un calcul simplu arată că raportul dintre numărul de pensionari şi cel de salariaţi este de aproximativ 9 la 10, ceea ce înseamnă că 9 pensionari sunt susţinuţi de 10 angajaţi activi, dar acest raport variază de la un judeţ la altul. 

Fenomenul antrenează schimbări în sistemul de pensii, în protecţia socială, în medicină, în obiceiurile de consum şi în structura populaţiei. Specialiştii opinează că în câţiva ani sistemul de pensii ar putea claca, din cauza faptului că nu vor exista suficienţi contribuabili care să susţină sistemul public. „Există o puternică scădere a natalităţii, de care este responsabil factorul economic. Oamenii trăiesc într-un climat de incertitudine şi asta îi determină să fie foarte prudenţi în privinţa planificării copiilor”, a explicat, pentru adevarul.ro, sociologul Mircea Kivu. Potrivit specialistului, „afectate vor fi familiile din clasa de mijloc, cele mai importante pentru societate. Acele cohorte mari, născute în anii ’70, tocmai au ieşit din perioada de fertilitate”. 

Sociologii susţin că, nu peste mult timp, sistemul de pensii va fi unul falimentar, fiindcă proporţia între salariaţi şi pensionari va creşte şi mai mult în favoarea categoriei din urmă. 

Totul despre pensiile private obligatorii

Ce este pilonul II de pensii

Sistemul de pensii private obligatorii a fost introdus în România în 2008, când statul a cedat fondurilor de pensii private o parte din contribuţia noastră la asigurările sociale. Astfel că, spre deosebire de partea din contribuţia noastră care merge în vistieria statului, partea cealaltă, adică pensia privată obligatorie, merge într-un cont administrat privat. Însă asta nu înseamnă că aceşti bani  nu se vor mai întoarce la noi la vârsta pensionării. Dimpotrivă. Ei vor fi un venit în plus faţă de pensia din sistemul public.  Contribuţia la pensie datorată de salariat din venitul său brut este de 10,5%. Practic, din această contribuţie, 5,1% vor merge către fondul privat, iar restul de 5,4% vor merge în continuare la stat. De asemenea, beneficiarul se poate muta oricând de la un fond la altul, în funcţie de preferinţe. Legea nr. 411/2004 prevede că persoanele în vârstă de până la 35 de ani care sunt asigurate în sistemul public de pensii trebuie să adere la un fond de pensii. În cazul în care persoana respectivă nu aderă la un fond, ea este repartizată aleatoriu de către Casa Naţională de Pensii Publice. Atât timp cât datorăm, potrivit legii, contribuţie pentru pensie, nu ne putem retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat. Însă ceea ce putem face este să schimbăm fondul dacă suntem nemulţumiţi de cel care ne administrează cei 5,1% în prezent.

Cum afli la ce fond eşti repartizat 

Pasul 1. Intră pe site-ul www.asfromania.ro. Pe prima pagină, în partea dreaptă, vei observa secţiunea „Relaţii cu publicul”. Aici vei găsi telefonul cititorului – un telverde –, iar mai jos câteva subpuncte. Dă click pe link-ul „Află la ce Fond de Pensii eşti!”

Pasul 2 . Ţi se va deschide o pagină nouă – un formular pe care trebuie să-l completezi. În câmpurile special destinate trebuie să treci numele şi prenumele tău, codul numeric personal, un telefon de contact, adresa de e-mail şi intervalul orar în care doreşti să fii contactat pentru furnizarea informaţiilor solicitate. Dă  apoi click pe butonul „Caută”.

Pasul 3. După ce ai dat clic pe butonul “Caută”, ţi se va deschide o altă pagină care te informează că solicitarea ta a fost recepţionată, iar în termen de 10 zile vei fi contactat de către administratorul fondului de pensii la care eşti participant. În cazul în care nu eşti contactat, trebuie să trimiţi un mail către ASF, la office@asfromania.ro.

Ce se întâmplă cu banii în caz de deces?

Dacă participantul la Pilonul II de pensii private moare înainte să apuce să ceară obţinerea pensiei private, pe numele moştenitorului acestuia va fi deschis un cont la fondul de pensii la care s-a contribuit până atunci, banii fiind transferaţi acolo. Dacă cel care moşteneşte banii din acest fond de pensii este şi el participant la fondul de pensii, chiar dacă nu neapărat la acelaşi, poate să ceară cumularea conturilor la un singur fond privat. Dacă vorbim însă de o persoană care nu este participant la fondul de pensii private, atunci moştenitorul va putea solicita banii sub forma unei plăţi unice. Cel care se pretinde moştenitor trebuie să dovedească această calitate, iar dacă vorbim de mai mulţi moştenitori care au dreptul la banii din contul respectiv, atunci e clar că ei trebuie să facă un partaj înainte de a solicita banii. De asemenea, cei care contribuie la fondurile de pensii private pot solicita banii acumulaţi în cont chiar dacă suma nu e destul de mare pentru a beneficia de pensia privată minimă. Concret, e vorba de situaţia în care beneficiarul se pensionează pentru invaliditate.

„Natalitatea, creşterea speranţei de viaţă şi emigrarea persoanelor de vârstă adultă fac ca piramida vârstelor să arate diferit. Practic, ea este umflată la mijloc şi are o bază foarte îngustă. Pe măsură ce trec anii, creşte proporţia bătrânilor şi scade proporţia tinerilor. Prin urmare, sunt tot mai mulţi pensionari la un salariat”, a mai arătat Mircea Kivu. 

Specialistul explică faptul că sistemul public de pensii a fost gândit ca un sistem Caritas, bazat pe principiul solidarităţii. „El funcţionează atâta vreme cât în sistem intră mai mulţi decât ies. În ultimii ani, fenomenul este unul invers, iar aşa cum Caritas a dat faliment, aşa se va întâmpla şi cu sistemul de pensii. Pentru cei care au acum 25-30 de ani, veştile nu sunt deloc bune”, a completat sociologul.

Se desființează Pilonul II de pensii?

 

Scandalul pensiilor private a început în urmă cu cinci luni. Guvernanții au luat în calcul ideea de a naționaliza Pilonul II de pensii private. Informația nu a fost recunoscută, dar ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, a anunțat pe 29 iunie, în comisia de buget-finanțe din Parlament, că în noul program de guvernare este prevăzută desființarea Pilonului II. Premierul Mihai Tudose a negat din nou.

Olguţa Vasilescu, «aroganţă» la adresa mamelor

 

Comisia de muncă a Senatului a dat raport favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, acesta urmând să fie supus votului în plenul Senatului. Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a menţionat că statul a ales să plafoneze indemnizaţia la 1.800 de euro.  Fosta primăriţă a Craiovei a făcut apoi o “aroganţă” la adresa mamelor, stârnind indignare: ”Nimeni din România nu contribuie vreodată pentru indemnizaţia de creştere a copilului. Plafonul e maximum din UE. Puteam să-l facem şi mai jos. Puteam să facem ca în ţări foarte dezvoltate din UE, să nu mai dăm deloc sau să dăm 100 de euro”.

 
 
Loading...