Top 10 mănăstiri unde poţi să-ţi petreci Paştele

Mănăstirea Prislop

Vrei să petreci Paştele departe de aglomeraţia urbană, la biserici şi mănăstiri recunoscute pentru harul lor, situate în locuri liniştite, în care parcă te simţi mai aproape de Dumnezeu? În ţara noastră sunt multe mănăstiri de o frumuseţe rară şi cu greu am ales, pentru voi, 10 recomandări. Ne-a ajutat Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în Ministerul Turismului.

• Hunedoara. Mănăstirea Prislop. Situată în apropierea satului Silvaşu de Sus, ea reprezintă, de aproape şapte secole, unul dintre cele mai importante aşezăminte ortodoxe din Transilvania. De Mănăstirea Prislop se leagă numele părintelui Arsenie Boca, cel care a fost duhovnic până în 1959, când comuniştii au risipit obştea. Mormântul lui Arsenie Boca a devenit loc de pelerinaj şi mulţi credincioşi care s-au rugat aici susţin că au avut parte de minuni.
• Ilfov. Mănăstirea Cernica. Este o mănăstire de călugări, situată în comuna Cernica, lângă Bucureşti, într-o zonă liniştită şi plină de verdeaţă. Preoţii de aici sunt consideraţi „cu har”, iar la slujbe vin zi de zi sute de credincioşi. Mănăstirea are muzeu, bibliotecă, magazinaş unde se găsesc bunătăţi făcute de călugări, dar şi camere în care te poţi caza.
• Vâlcea. Mănăstirea Dintr-un Lemn. Este un aşezământ monahal din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea, la aproximativ 25 km sud de municipiul Râmnicu Vâlcea. Legenda spune că prin anii 1653-1658 un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului şi o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc, din acel stejar secular, o biserică. De aici numele „Dintr-un lemn”.
• Buzău. Biserica Dintr-o Piatră. Se află în comuna Năeni, în vârful dealului Istria, şi este unul dintre cele mai importante obiective turistice din judeţul Buzău. Localnicii spun că se află atât de sus, încât parcă ajunge la ceruri. Biserica este construită din celebra piatră de Năeni, de la fundaţie până la altar şi catapeteasmă. Poartă hramul „Duminica Floriilor”.
• Braşov. Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. A fost zidită de domnitorul Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1696, distrusă în 1785, în perioada stăpânirii austro-ungare, şi restaurată 140 de ani mai târziu. Mănăstirea are o biblio­tecă, un muzeu, dar şi sală de conferinţe cu lojă unde se desfăşoară diverse dezbateri şi slujbe. Este un loc ideal de vizitat primăvara. Poţi să te cazezi fie la multele pensiuni din zonă, fie chiar la mănăstire, pentru că dispune de circa 250 de locuri de cazare.

Bogdan Tomoiagă, secretar de stat în Ministerul Turismului

• Cluj. Mănăstirea Nicula. Renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, în jurul Mănăstirii Nicula a luat naştere unul dintre cele mai mari pelerinaje, atât din ţară, cât şi de peste hotare. Anual, când mănăstirea îşi serbează hramul, mii de oameni se adună în poienile din jurul bisericii. Se spune că icoana în jurul căreia s-a dezvoltat pelerinajul a lăcrimat continuu între 15 februarie şi 12 martie 1699.
• Suceava. Mănăstirea Voroneţ. Supranumită „Capela Sixtină a Estului”, Mănăstirea Voroneţ este un complex medieval construit în satul Voroneţ, la 36 km de municipiul Suceava şi la 4 km de oraşul Gura Humorului. E una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, fiind ridicată în anul 1488, în numai 3 luni şi 3 săptămâni.

Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus

• Maramureş. Mănăstirea Săpânţa-Peri. A fost înfiinţată în anul 1997, la hotarul satului Săpânţa, şi a primit, din anul 2005, o obşte de maici. „Biserica în stil maramureşean a mănăstirii a fost placată, iniţial, cu 8,5 kg de aur, iar crucea, înaltă de şapte metri, a fost şi ea învelită cu 4 kg de aur. Înălţimea totală a bisericii este de 78 de metri şi se spune că este cea mai înaltă biserică de lemn din lume”, spune Bogdan Tomoiagă.
• Suceava. Mănăstirea Humorului. Construită în anul 1530, Mănăstirea Humorului poate fi considerată sora mai mică a Voroneţului. Îi lipseşte, însă, turla. Este zugrăvită la exterior cu o mulţime de teme religioase (sfinţi, îngeri), dar şi cu elemente din natură, cu influenţe zonale (instrumente populare, animale). Din centrul localităţii Gura Humorului până la mănăstire sunt în jur de 6 km, pe un drum aproape paralel cu râul Humor. Pe marginea acestui drum sunt o mulţime de pensiuni pregătite să-şi primească oaspeţii.

• Constanţa. Mănăstirea Dervent. Credincioşii care pornesc la drum pot să aibă parte de o incursiune în istoria creştinismului dacă vor poposi la Mănăstirea Dervent. Călugării au pregătite mereu camere pentru pelerini, fără nicio taxă de cazare. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului, citaţi de adevarul.ro, spun că mănăstirea are aproximativ 60 locuri de cazare, dar curtea ei este adevăratul paradis căutat de pelerini.