N-avem prea multe şanse să scăpăm în următoarea perioadă de ucigătorul COVID-19. Varianta Lambda a virusului SARS-CoV-2, identificată pentru prima dată anul trecut în Peru şi răspândită acum în majoritatea ţărilor din America de Sud, este extrem de infecţioasă şi mai rezistentă la vaccinuri, potrivit unui nou studiu publicat recent pe platforma de ştiinţele biologice şi medicale, bioRxiv, scrie digi24.ro.


Cercetarea oamenilor de ştiinţă evidenţiază faptul că varianta Lambda va deveni cea mai periculoasă variantă care provoacă boala COVID-19.

Deşi caracteristicile sale rămân în mare parte necunoscute, varianta Lambda s-a răspândit foarte mult în ultima perioadă din cauza a trei mutaţii care au puterea de a se sustrage impactului pe care îl au anticorpii generaţi de trecerea prin boala COVID-19 sau de vaccin, relatează Adevărul.

Nu ar trebui deloc ignorată

Cercetătorii au avertizat că varianta Lambda ar trebui să fie etichetată drept „o variantă de îngrijorare” de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi nu să rămână doar o „variantă de interes”, aşa cum este catalogată acum. De asemenea, cercetătorii au subliniat că oamenii nu văd varianta Lambda ca pe o ameninţare foarte mare în acest moment, deoarece aceasta nu este etichetată drept „o variantă de îngrijorare”, cum se întâmplă cu varianta „Delta”.

Deşi nu este încă foarte clar dacă varianta Lambda este mai periculoasă decât varianta Delta, care a crescut numărul de infectări în multe state din întreaga lume, Kei Sato, cercetător la Universitatea din Tokyo, susţine că „varianta Lambda reprezintă o potenţială ameninţare pentru societatea umană”.

Prezentă în tot mai multe ţări

În prezent, varianta Lambda a fost raportată în 29 de ţări din întreaga lume, cele mai multe fiind în America de Sud, printre care Chile, Peru, Argentina şi Ecuador. În SUA, varianta se află în spatele a cel puţin 1.000 de cazuri de COVID-19.

În Chile, rata de vaccinare împotriva COVID-19 în rândul populaţiei a ajuns la un nivel de 65,1%. Cu toate acestea, a fost observată o creştere rapidă a cazurilor de COVID-19 în ţara sud-americană.

Acest lucru se datorează faptului că varianta Lambda este capabilă să evite răspunsurile imune induse prin vaccinare.

Salt uriaş, în doar o lună

Doctorul Pablo Tsukayama, microbiolog molecular la Universitatea Cayetano Heredia din Lima (capitala statului Peru) şi coautor al studiului, a declarat că atunci când a descoperit varianta Lambda, aceasta „nu a atras prea mult atenţia”.

Însă, a remarcat Tsukayama, „am continuat să prelucrăm rezultatele şi, până în luna martie, am descoperit că Lambda era prezentă în 50% din cazurile de COVID-19 depistate în Lima. O lună mai târziu, după ce am reluat cercetările, varianta Lambda era prezentă în circa 80% din cazurile de COVID-19 la nivelul statului Peru”.

„Acest salt uriaş, în decurs de doar o lună, la o populaţie de peste 30 de milioane de locuitori, reprezintă un indicator timpuriu al unei variante extrem de transmisibile a SARS-CoV-2”, a adăugat Pablo Tsukayama.

Dintr-o perspectivă diferită, doctor Wesley Long, director medical al departamentului de biologie la Houston Methodist, a declarat pentru USA Today că, în timp ce varianta Lambda are unele mutaţii similare cu alte variante care au ridicat îngrijorarea în rândul comunităţii medicale şi ştiinţifice, nu pare a fi aproape la fel de transmisibilă ca Delta.

„Ştiu că există un mare interes pentru varianta Lambda, însă cred că oamenii chiar trebuie să se concentreze asupra variantei Delta”, a transmis Long, care a mai adăugat că „indiferent de variantă, cea mai bună apărare împotriva tuturor acestor tulpini asociate coronavirusului e vaccinarea”. 

OMS face mai multe investigaţii

În raportul său de la mijlocul lunii iunie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a precizat că „varianta Lambda a fost asociată cu rate substanţiale de transmitere comunitară în 29 de ţări, având o prevalenţă de creştere în timp concomitentă cu o incidenţă crescută a COVID-19”.

OMS a mai transmis că efectuează mai multe investigaţii în privinţa acestei variante. Totodată, OMS a mai spus că „varianta Lambda poartă o serie de mutaţii cu implicaţii fenotipice suspecte (caracteristici sau trăsături ale unui organism care se manifestă în mod vizibil), cum ar fi o potenţială transmisibilitate crescută sau o posibilă rezistenţă crescută la anticorpi neutralizanţi”.

Cum sunt clasificate variantele SARS-CoV-2

Cercetătorii clasifică variantele SARS-CoV-2 în două moduri: variante de îngrijorare şi variante de interes, cele din urmă fiind cercetate mai atent de specialişti, pentru că generează mai multe mutaţii şi sunt considerate potenţiale riscuri ale unei accenturi a situaţiei pandemice la nivel mondial. 


Variantele de îngrijorare sunt Alpha, Beta, Gamma, Delta, iar cele de interes: Eta, Kappa, Lambda, Iota.

Flash news

  • Lista roşie. Noua listă a statelor cu risc epidemiologic a intrat în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, după ce a fost aprobată joi de CNSU. Multe dintre destinaţiile de vacanţă preferate de români sunt, astfel, pe lista roşie: Grecia, Spania, Franţa, Tunisia, Portugalia, Malta, Cipru, Marea Britanie etc. Persoanele nevaccinate care sosesc din aceste ţări trebuie să intre în carantină. Sunt exceptaţi de la această obligaţie copiii sub 6 ani, iar cei cu vârsta între 6 şi 16 ani dacă prezintă la graniţă un test negativ COVID.
  • ATI. În acest val 4 al pandemiei, nu va fi vorba despre câte infectări sunt anunţate zilnic, ci despre câţi oameni vor ajunge în terapie intensivă, e de părere cercetătorul Octavian Jurma. „Suntem în a doua săptămână de creştere accelerată, acum vedem creşterile în spitale şi în ATI. Noi nu testăm anticipat şi nu putem depista valul decât în momentul în care începe să lovească spitalele”, a declarat Jurma la B1 TV.
  • Codaşă. România e ­penultima în topul ţărilor UE la capitolul vaccinare anti-COVID. Sub 30% din populaţia eligibilă e imunizată. Ne mai „întrece” doar Bulgaria, cu un procent sub 20%. În schimb, Malta ocupă poziţia fruntaşă: 88% din populaţie a fost complet vaccinată până la 4 august, iar 91% a primit cel puţin o doză. Este urmată de Belgia (61%), Spania (60%) şi Portugalia (59%).
  • Antivaccinist. Un bărbat de 58 de ani din Anglia, absolvent de Cambridge, care a refuzat să se vaccineze, a murit de COVID. El şi-a susţinut până în ultima clipă decizia, spunând la un moment dat chiar că e bucuros că s-a îmbolnăvit. „Oricât de oribile au fost ultimele 24 de ore, mă bucur că am luat COVID. Mai bine dezvolt imunitate naturală decât să fac un vaccin experimental”, a scris el pe Facebook.
  • Risc. Pacienţii cu boli cardiovasculare, diabeticii şi obezii riscă forme severe în caz de infectare cu SARS-CoV-2, atrage atenţia Eleonora Gima Iorgoveanu, medic cardiolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa. „Din totalul morţilor, 70% asociau boli cardiovasculare. Dacă eşti în categoria de risc e bine să te vaccinezi. Pot fi reacţii adverse? Da, însă sunt minuscule faţă de sechelele şi mortalitatea date de boală”, spune medicul.

 

 
 
Loading...