Protecţia magică a plantelor: busuiocul, planta norocului
Din vremuri îndepărtate, strămoşii noştri apreciau plantele medicinale pentru efectele lor terapeutice, dar şi pentru puterea lor magică. La marile praznice ortodoxe, potrivit tradiţiei populare, se foloseau unele plante pentru a alunga spiritele rele din case, din grădini, din holde şi din grajdurile animalelor. Mai ales în lumea satelor, gospodarii împlineau şi împlinesc şi în zilele noastre ritualuri prin care Duhurile rele, Nenumitul sau Cel rău , cum era numit diavolul, sunt alungate din casa şi din calea lor.
În tradiţia populară, plantele dovedite pentru puterile protectoare, care alungă spiritele malefice sunt venerate de cei care vor să scape de boală, de pagubă sau de singurătate. La polul opus, plantele folosite de vrăjitoare nu sunt cultivate în gospodării , acolo unde gospodarul vrea să adune sporul şi să scape de pagubă. Orice familie care crede în puterea plantelor cu efecte terapeutice şi magice adună aceste plante acum, în sezonul estival.
În ţara noastră, preparatele din busuioc sunt remedii pentru mai bine de 7o de boli. Ca plantă magică, busuiocul este planta norocului şi a dragostei, alungă duhurile rele, paguba şi singurătatea. O glastră cu busuioc, păstrată în casă, purifică acel cămin de energiile negative. În Biserica Ortodoxă, busuiocul este folosit la preparatea aghiasmei, apă sfinţită care are rolul de a alunga duhurile rele, boala, paguba, ajută la iertarea păcatelor şi limpezeşte mintea celor posedaţi de puterea Nenumitului. Agheazma, preparată cu busuioc are puteri înzecite la Bobotează, la botezul lui Iisus în Apa Iordanului de Sfântul Ioan Botezătorul. Busuiocul pus sub pernă în ajunul acestei sărbători are efecte magice, iar fetele tinere îşi visează ursitul. La nuntă, mirii au noroc şi nimic nu poate să-i despartă dacă la masa sărbătorească este aşezat lângă tacâmul lor un buchet mare de busuioc. În caseta cu bani, se presară flori de busuioc uscat, pentru ca forţele malefice să nu-i risipească .
