A doua zi după Lăsatul secului începe Postul Naşterii Domnului (Postul Crăciunului), primul Post din anul bisericesc şi ultimul din anul civil. Este unul dintre cele mai importante posturi din timpul anului, iar în 2012 postul este orânduit în intervalul 14 noiembrie 24 decembrie.


Postul Crăciunului în bisericile ortodoxe durează 40 de zile începând din anul 1166, prin Hotărârea Sinodului local din Constantinopol, care a avut loc în timpul păstoririi patriarhului Luca Chrysoverghi. Până la acest eveniment, postul era urmat de credincioşi într-un interval de şapte zile sau de şase săptămâni. În comparaţie cu celelalte zile de post, în ultima zi a Postului de Crăciun se ajunează până seara la ora nouă.

Postul creştin ortodox înseamnă înfrânarea pentru o vreme de la consumul de băuturi alcoolice şi de mâncăruri de dulc : carne, peşte, lactate, ouă, grăsimi (în special cele animale), precum şi înfrânarea trupească.

Cum respectăm Postul sufletesc

„Vorbim despre Postul Crăciunului ca despre un post al bucuriei, pentru că el anticipează Naşterea Mântuitorului Iisus. În acest interval de ascetism vesel, credincioşii se roagă pentru liniştea sufletească a întregii familii, pentru iertarea greşelilor făcute cu voie şi fără de voie, pentru prietenii aflaţi la ceas de cumpănă, dar şi pentru îmblânzirea duşmanilor ştiuţi şi neştiuţi. Participarea la slujbele din timpul Postului Crăciunului este binecuvântată cu o puternică încărcătură emoţională; în acelaşi timp, această participare la slujbe, urmată de spovedanie şi de împărtăşanie, de discuţiile cu duhovnicul ajută la vindecarea rănilor sufleteşti şi trupeşti. Postul este strâns legat de rugăciune pentru că rugăciunea este comunicarea cu Dumnezeu cel Nevăzut. Postul ortodox este de origine divină, de aceea îl găsim practicat în aproape toate religiile pământului, la toate popoarele lumii", ne explică părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti ( Bulevardul Nicolae Titulescu).

În acelaşi timp, Postul sufletesc înseamnă înstrăinarea de vorbele şi de faptele rele, lepădarea mâniei, a invidiei şi a clevetirii, a minciunii şi a jurământului mincinos.

Cum respectăm Postul trupesc

Această rânduială disciplinară a bisericii, impune unele restricţii alimentare timp de 40 de zile, când nu se consumă carne, peşte, lapte, ouă şi derivatele acestora şi, nu în ultimul rând, alcool.

Postul Naşterii Domnului este cel mai blând post de peste an, pentru că are dezlegări la peşte, la vin şi la untdelemn în fiecare sâmbătă şi duminica. Mâncăm peşte şi la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), chiar dacă această sărbătoare ar cădea în zilele de miercuri şi de vineri.

În zilele de luni, de miercuri şi de vineri, când prăznuim un sfânt mare (însemnat cu cruce neagră în calendar), mâncăm untdelemn şi bem vin; dacă în aceste zile cade hramul bisericii la care ne închinăm sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci avem şi dezlegare la peşte. De asemenea, în zilele de marţi şi de joi, avem dezlegare la peşte, la untdelemn şi la vin atunci când prăznuim un sfânt mare, când o sărbătoare este marcată cu roşu în calendar sau la hramul bisericii din parohia unde ne rugăm.

Acest interval când se practică postul este în acelaşi timp şi un exerciţiu de purificare sufletească şi trupească, o cură binevenită de sănătate.

Alternative, în zilele de post

Hrana „de dulce" asigură o bună parte din energia necesară organismului. „În perioada Postului, în locul acestor alimente interzise, postitorii trebuie să consume multe sucuri de legume, de fructe şi preparate din soia. Vitaminele, mineralele şi enzimele conţinute de aceste alimente ajută la buna funcţionare a organelor vitale şi menţin energia. Mai mult, deoarece vitamina B 12 lipseşte din hrana de post, în acest interval sunt indicate suplimentele de vitamina B 12, pentru a evita simptome nedorite cum ar fi:oboseala cronică, dificultatea de concentrare şi palpitaţiile", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.

Cum ne pregătim pentru Post

Timp de 40 de zile, mâncăm alimentele preferate permise, dar trebuie să fim prudenţi cum le combinăm. Pregătim organismul pentru zilele cu restricţii consumând mâncare uşoară; chiar în seara de Lăsatul secului nu trebuie să facem excese de alimente care pot afecta organele vitale: stomacul, splina, ficatul, aparatul respirator, inima şi rinichii.

Nu trebuie să consumăm prea multe preparate culinare amare, care pot tulbura aparatul respirator, intestinul gros, pielea şi părul, nici prea multe dulciuri, care pot provoca boli ale rinichilor, vezicii urinare sau ale articulaţiilor. De asemenea, alimentele picante, consumate în exces, afectează ficatul, colecistul şi ochii, în timp ce hrana sărată este duşmanul sistemului cardio-vascular şi al intestinelor.

Alimente benefice în timpul Postului

Lactatele din soia, cartofii dulci, ridichiile de lună, fructele oleaginoase şi mierea sunt alimente care menţin nivelul energiei în lipsa „hranei de dulce", înterzisă de tradiţie.

Lactatele din soia protejează inima

Laptele şi iaurtul preparate din soia sunt foarte gustoase şi conţin fibre solubile şi o bogăţie de nutrienţi. La fel şi brânza din soia, numită tofu, fie că este simplă sau îmbunătăţită cu ardei, cu chimen sau este conservată în ulei, conţine proteine care protejează sănătatea inimii, reducând nivelul colesterolului „rău" din sânge şi nu trebuie să lipsească din hrana celor care postesc mai bine de o lună şi jumătate.

Cartofii dulci menţin energia

Acest soi de cartofi conţin proteine, vitamine (C şi E), o concentraţie mare de betacaroten şi minerale. Datorită vitaminei C, cartoful dulce are efecte antiinflamatorii, sporind şi acuitatea vizuală, iar lista beneficiilor nu se opreşte aici. Delicioasa legumă are un conţinut ridicat de calciu (eficient pentru densitatea osoasă), de mangan (care echilibrează nivelul glucozei din sânge) şi de cupru (benefic în procesul de vindecare în cazul afecţiunilor cutanate). În plus, ceaiul preparat din cojile cartofului dulce este de mare ajutor în caz de hipertensiune, iar consumat în cure repetate de cinci-şase ori pe an (timp de 20 de zile) previne apariţia cancerului.

Ridichile de lună previn anemia

Ridichile de lună sunt gustoase şi le putem consuma fără teamă că ne îngraşă, pentru că 100 g de ridichi au o valoare energetică de numai 20 kcal. Le mâncăm profitând de arsenalul de nutrienţi din compoziţie vitaminele A, B1, B9, şi C, care au efecte antioxidante şi depurative. Nici frunzele ridichilor nu trebuie aruncate. Adăugate în ciorbe, în salate sau în tocăniţele de legume, aceste verdeţuri combat cu succes anemiile. O cură zilnică, cu un consum de opt - zece ridichi roz, urmată timp de două săptămâni, combate simptomele specifice avitaminozei: somnolenţă, tulburări de ritm cardiac, astenie sau sângerarea gingiilor. Şi pentru bolnavii hepatici, ridichiile sunt eficiente, pentru că drenează ficatul, stimulează secreţia bilei, ajutând la eliminarea acesteia.

Nucile reglează nivelul tensiunii

Nucile sunt săţioase şi hrănitoare. Ca surse de vitamine (A, B, C şi E), de minerale (iod, potasiu, fier, magneziu, zinc şi fosfor) şi de proteine, aceste fructe oleaginoase combat carenţele şi menţin tonusul, atât de necesare în timpul postului. Cercetările recente au demonstrat rolul activ al nucilor în reducerea nivelului colesterolului „rău" şi în reglarea tensiunii arteriale. În post, nucile se pot asocia cu legumele în salatele de crudităţi sau în mâncărurile de legume. Un consum zilnic de miez de nucă (de patru-cinci nuci) previne bolile cardiovasculare.

Morcovii, izvor de vitamine

Morcovii, surse valoroase de betacaroten (provitamina A), protejează sănătatea ochilor, a pielii şi a mucoaselor. Ca aliment de bază în timpul postului, această legumă completează hrana persoanelor care postesc cu vitamine (din complexul B) şi cu minerale precum calciul, fierul, potasiul şi magneziul. Preparaţi sub formă de salate asezonate cu seminţe de susan (bogate în lecitină), cu pătrunjel (un izvor de vitamina C) şi cu ulei de măsline, morcovii ţin la distanţă anemia şi astenia, afecţiuni care ne dau de furcă în sezonul rece şi în perioada postului.

Pasta de măsline, foarte hrănitoare

Şi măslinele sunt alimente de bază în timpul postului. Ele pot fi adăugate în salatele orientale, preparate cu legume fierte (cartofi) şi crude ( praz, sfeclă, salată verde, dar pot fi consumate şi sub formă de pateu de măsline, ca aliment principal la micul dejun şi la cină. O pastă de măsline este săţiosă şi sănătoasă. Pentru preparare aveţi nevoie de 250 grame de măsline fără sâmburi, care se pasează cu ajutorul mixerului. În această pastă, adăugaţi patru linguriţe de ulei de măsline, trei linguriţe de suc de lămâie, trei boabe de usturoi şi o lingură de condimente din plante ( mentă, busuioc, cimbru şi păstrunjel). Pateul de măsline se păstrează la frigider.

Vinul este permis cu anumite restricţii: în zilele cu dezlegare se bea un pahar cu vin la prînz sau la cină, datorită beneficiilor pentru sănătate: consumat cu măsură, vinul combate colesterolul cel „rău", previne apariţia pietrelor la rinichi şi ajută în terapia unor forme de cancer.

În timpul postului, zilnic se consumă câte doi litri de lichide: apă plată, sucuri de legume şi de fructe.

Peştele, nelipsit în post

În zilele cu dezlegare la peşte, este indicat un meniu care să conţină peşte şi preparate din peşte gras (somon, hering, ton sau macrou ).

Este obligatoriu postul?

Nutriţioniştii recomandă persoanelor care suferă de diabet zaharat să urmeze doar postul fără carne, deoarece un regim restrictiv, lipsit de ouă şi de lactate este dificil de urmat de diabetici. În acelaşi timp, deoarece persoanele cu diabet suferă adesea de probleme vasculare, o dietă bogată în vitamina C este binevenită, deoarece protejează venele şi ţesuturile conjunctive, acţionând ca un antioxidant, arată unele studii. Nu este bine să postească gravidele, lăuzele, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice, persoanele subnutrite şi convalescenţii.

Cum postim?

Postul este de mai multe feluri:

Postul negru (ajunarea), practicat de persoanele sănătoase, când nu se mănâncă nimic toată ziua ; iar searase consumă doar legume fierte, fără ulei (în ajunul Crăciunului). Cei care nu pot urma acest post aspru, este bine să consume în ajunul sărbătorii (până la apariţia luceafărului de seară), grâu fiert îndulcit cu miere în care se adaugă fructe şi seminţe de susan.

Postul aspru: Nu se mănâncă şi nu se bea nimic până la asfinţitul soarelui, iar atunci se consumă hrană uscată.

Postul uşor: Se practică când se acordă dezlegare la unele preparate de dulce: peşte, vin, untdelemn.



 
 
Loading...
Citeste tot despre: