Vi s-a întâmplat ca la jumătatea lunii să rămâneţi deja fără bani? Vi s-a întâmplat să vă împrumutaţi de la rude sau prieteni pentru a răzbi până la următorul salariu? Dacă vă încălzeşte cu ceva, să ştiţi că nu sunteţi singurii români în această situaţie. Veniturile nete sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor vieţii în cazul a 32,8% din gospodăriile populaţiei.


Cheltuielile românilor pentru un trai decent depăşesc cu mult veniturile nete lunare pentru aproximativ o treime (32,8%) din gospodăriile populaţiei, arată studiul „Coordonate ale nivelului de trai în România“, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi consultat de „Adevărul“.Cele mai multe familii aflate în această situaţie nu-şi permit asigurarea hranei zilnice sau achitarea facturilor la întreţinere şi se împrumută pentru a ieşi la liman.
„În general, pentru majoritatea gospodăriilor, nivelul veniturilor pe care le realizează şi în special al celor care rămân la dispoziţia lor după efectuarea cheltuielilor pentru producţia gospodăriei şi pentru plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor este foarte scăzut în raport cu cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru satisfacerea nevoilor de consum“, arată INS, care a realizat studiul pe datele anului trecut.

Mâncarea, cea mai grea problemă

Din totalul familiilor care apar în statistici ca nefăcând faţă cheltuielilor, cele mai multe (peste 80%) „s-au aflat în imposibilitatea de a cumpăra produse alimentare suficiente pentru asigurarea hranei“. După asigurarea hranei, principala problemă este, în rândurile familiilor defavorizate, achitarea facturilor de întreţinere a locuinţei. Media generală este, în acest caz, de 36% din familiile care nu pot face faţă cheltuielilor. Factura consumului de energie electrică nu a putut fi achitată la timp de 16,7% din gospodăriile defavorizate, ponderea acestora fiind de 14% în mediul urban şi de 19,4% în mediul rural, apoi abonamentul la radio şi televiziune nu a putut fi plătit la timp de 6,6% din gospodării, iar factura telefonică - de 6,4%.


Cum se completează veniturile

Ponderea gospodăriilor care au apelat la economii pentru a face faţă cheltuielilor curente a fost de 6,8%, a celor care au făcut împrumuturi de la rude, prieteni sau alte persoane 6,1% (11,2% în cazul gospodăriilor de şomeri). Iar ponderea celor care au avut nevoie de ajutoare financiare - fără obligaţia de restituire - de la rude, prieteni sau alte persoane a fost de 11,5% (27,7% în cazul gospodăriilor de şomeri).Muncă suplimentară pentru obţinerea resurselor necesare pentru a face faţă cheltuielilor curente a fost prestată de 9,3%, proporţia fiind mai mare în cazul gospodăriilor de agricultori (29,1%) şi de lucrători pe cont propriu (24,5%).

Ce îşi mai permit românii

Potrivit INS, numai 5,9% dintre familii îşi permit să facă ceva modificări prin casă, adică să schimbe mobila sau să renoveze, 12% îşi permit cumpărarea unor produse electrocasnice şi 28,8% cumpărarea de haine noi. Petrecerea unei săptămâni de concediu a fost accesibilă doar pentru 17%.

«Facem foamea din când în când, dar ne-am obişnuit»


Andrei Toma, 30 de ani, profesor: ”Îmi este foarte greu să mă descurc cu salariul meu de 1.000 de lei. Fac foamea de la o lună la alta ca să reuşesc să-mi plătesc chiria şi facturile la curent şi telefon”.


Mihaela Dima, 51 de ani, asistent social: ”Când eşti bugetar îţi vine să-ţi iei câmpii. Rată, facturi, mâncare şi s-au dus banii. De vacanţă nici nu mai poate fi vorba. Ce să faci mai repede cu 1.500 de lei?”


Marian Popescu, 45 de ani, comerciant: ”Cum am luat salariul, l-am şi dat. Plătesc datoriile din el. Cu ce câştigă soţia facem cumpărăturile şi luăm una- alta pentru copii.  E tare greu, dar încercăm să ne descurcăm”.


Elena Dogaru, 57 de ani, contabil: ”Am un salariu bunicel şi cu toate astea nu-mi ajung banii. Rata la casă îmi «mănâncă» toate veniturile. Noroc că acum mă mai ajută şi copiii, altfel aş fi la limita subzistenţei”.
 
 
Loading...