5 lucruri câştigate după bronzul de la Mondialul de handbal
Românii nu vor uita niciodată recent încheiatul Campionat Mondial de handbal feminin. Nu doar pentru că naţionala României a cucerit medaliile de bronz după o victorie fără emoţii cu Polonia (scor 31-22), dar şi pentru că întreg sportul românesc a avut de câştigat după această excepţională performanţă. Click! vă prezintă 5 câştiguri ale sportului românesc după acest Mondial de vis.
1. Am obţinut o medalie la un sport de echipă. După Revoluţie ni s-a lungit gâtul uitându-ne la vecinii noştri sârbi sau croaţi şi la echipele lor care urcau şi urcă în mod constant pe podiumurile Jocurilor Olimpice, Campionatelor Mondiale sau Campionatelor Europene. Indiferent de sport, echipele lor se află mereu în lupta pentru medalii, iar neatingerea măcar a semifinalelor e văzută ca un mare eşec. La polul opus suntem noi, românii. Obişnuiţi cu victoriile din probele individuale, am neglijat în mod constant jocurile de echipă, astfel că o participare la un turneu final ni se pare deja echivalentă cu obţinerea titlului mondial. De aceea, medalia obţinută de naţionala feminină de handbal – singura dintre echipele noastre calificată constant la turneele finale – este o performanţă extraordinară nu doar pentru handbalul românesc, ci pentru întreg sportul din ţara noastră. Iar de la acest bronz se poate începe construcţia drumului spre viitoarele medalii şi nu doar în handbal.
2. Putem visa la un succes la Jocurile Olimpice. Toată lumea ştie că 2016 e anul celei mai importante competiţii, Jocurile Olimpice. La fel de bine este ştiut faptul că până acum o săptămână speranţele noastre legate de cucerirea unor medalii erau destul de reduse. Ei bine, după bronzul mondial obţinut de echipa noastră, parcă îndrăznim să visăm frumos, pentru că această formaţie are şanse reale de a urca pe podiumul Jocurilor Olimpice. Evident, trebuie să se califice mai întâi la Rio, dar cum turneul preolimpic se va disputa în România, echipa noastră e favorită la unul dintre primele două locuri calificante la întrecerea din Brazilia. Celelalte trei echipe din grupă vor fi Danemarca, Muntenegru şi Uruguay. Competiţia va avea loc în luna martie 2016, cel mai probabil la Cluj.
3. Se poate schimba mentalitatea în sportul românesc. Văzându-le la lucru pe aceste handbaliste, toată lumea din ţară s-a întrebat de unde au apărut. Pentru că, deşi erau nume cunoscute şi care oricum scriseseră istorie pentru handbalul românesc, felul în care luptau pentru fiecare minge, modalitatea prin care au renăscut din propria cenuşă, eliminând Brazilia şi Danemarca după ce fuseseră învinse de trei ori în grupă, ne duceau cu gândul la cu totul alte selecţionate, din alte ţări. Numai că, avându-l pe bancă pe suedezul Tomas Ryde, româncele au căpătat o mentalitate de învingătoare şi au schimbat, într-un fel, percepţia românilor asupra sportivilor români. Şi suntem convinşi că de acum sunt un model de urmat de toţi sportivii de la noi, care le vor lua mereu ca exemplu în momentele dificile. De asemenea, sunt un model de urmat şi de celelalte federaţii, pentru că cei de la handbal au fost primii care au recunoscut că au nevoie de un antrenor străin pentru a realiza o mare performanţă.
4. Am câştigat o mare sportivă: Cristina Neagu. Înaintea acestui Campionat Mondial toată lumea ştia că liderul echipei noastre este Cristina Nea-gu. Numai că, urmărind meciurile din Danemarca, întreaga planetă şi-a dat seama că jucătoarea noastră este cea mai valoroasă handbalistă din lume. Aruncări din toate poziţiile, pase decisive date mai bine decât cei mai talentaţi coordonatori de joc şi un joc de apărare perfect au transformat-o pe Cristina nu doar în cea mai valoroasă jucătoare a Mondialului, dar şi într-una dintre cele mai reprezentative sportive ale României, pe acelaşi nivel cu Simona Halep şi Horia Tecău.
5. S-a dovedit că experienţa e necesară. Succesul obţinut la Campionatul Mondial nu era posibil fără prezenţa în echipă a unor jucătoare foarte experimentate precum Aurelia Brădeanu, Paula Ungureanu sau Valentina Ardean Elisei. Toate trecute de 33 de ani, ele au făcut parte şi din echipa care acum 10 ani cucerea argintul la Campionatele Mondiale. Iar acum, în Danemarca, au demonstrat că nu contează vârsta din buletin, ci doar ce faci pe teren şi la antrenamente, iar această mentalitate ar trebui împrumutată şi de conducătorii altor sporturi din România.
Modelul Ryde, copiat şi în alte sporturi
Succesul naţionalei de handbal feminin a României la Campionatul Mondial este datorat în mare parte şi antrenorului suedez al echipei, Tomas Ryde. Venirea acestuia a transformat în mod radical mentalitatea sportivelor noastre, iar rezultatele s-au văzut pe teren. Culmea este că nordicul a venit oarecum din întâmplare la cârma echipei României. ”După ce Tadici a renunţat la naţională, ne-a fost greu să găsim un selecţioner. Am discutat cu toată lumea şi am făcut o listă împreună cu Narcisa Lecuşanu. Ryde nu era nici în primele 3-4 locuri, nu ştiam de performanţele lui. E meritul Narcisei că a fost amintit. Când am vorbit cu el, mi-am dat seama de capacitatea sa de înţelegere a fenomenului”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Handbal, Alexandru Dedu. În vârstă de 55 de ani, Ryde cucerise deja Liga Campionilor şi Cupa EHF alături de Viborg. De asemenea, cu aceeaşi echipă a ieşit de două ori campion al Danemarcei şi de tot atâtea ori a obţinut Cupa. Modelul selecţionerului străin nu e aplicat doar în cazul naţionalei feminine de handbal. Şi alte sporturi au apelat la soluţii din afară pentru a depăşi unele momente de criză.
La rugby, deja toată lumea îl ştie pe galezul Lynn Howells
În vârstă de 65 de ani, acesta a condus naţionala României la Cupa Mondială din acest an şi a dovedit prin rezultate şi mod de exprimare că a schimbat, de asemenea, mentalitatea jucătorilor noştri. Care au reuşit, de altfel, cea mai spectaculoasă revenire din istoria Cupei Mondiale, învingând cu 17-15 Canada după ce fuseseră conduşi cu 0-15. Va conduce naţionala cel puţin încă doi ani.
La polo, naţionala e antrenată de un sârb: Dejan Stanoevic. În vârstă de 44 de ani, acesta a fost numit în funcţie la începutul lui 2014 şi are contract până în 2020! El a venit împreună cu un program de formare a jucătorilor şi de creşterea lor pentru naţionala mare, astfel că e şi antrenorul selecţionatei Under 17 a echipei României. Are ca obiectiv calificarea României la Jocurile Olimpice din 2020.
La baschet feminin a fost numit sârbul Miroslav Popov
Ajuns la vârsta de 55 de ani, acesta cunoştea dinainte baschetul românesc, fiind antrenor la CS Universitatea Alba Iulia. Numit în funcţie în urmă cu două luni, Popov are ca obiectiv calificarea României la Campionatele Europene din 2017. El a fost, în perioada 1999-2005, selecţionerul naţionalei feminine a Serbiei, cu care a ajuns pe locul 5 la Europeanul din 2001.
Naţionala feminină de volei a României are cel mai exotic antrenor: argentinianul Guillermo Gallardo. În vârstă de 45 de ani, acesta a fost numit în funcţie în 2014, calificând echipa la Europenele din Olanda şi Belgia de anul acesta. Din păcate, înaintea competiţiei a făcut o declaraţie care a făcut înconjurul lumii, spunând că obiectivul formaţiei e cucerirea unui set! Şi chiar aşa s-a întâmplat, România părăsind întrecerea în prima fază. Curios, e în continuare în funcţie.
