Coşmarul a devenit realitate: echipa feminină de gimnastică a ţării noastre a ratat calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, un eşec care poate însemna dispariţia acestui sport de tradiţie din România.


16-sport-gettyimages-52567303.gif

Atena 2004: Echipa României a cucerit cea de-a treia medalie olimpică de aur (şi ultima din acest metal) din istoria sa. Echipa feminină mai are patru medalii de argint şi 5 de bronz în întrecerile olimpice
Foto: Guliver/GettyImages

De când eram copii ştiam că o dată la patru ani, în perioada Jocurilor Olimpice, există o săptămână în care nu trebuie să ne facem program: erau zilele în care urmau să evolueze gimnastele din România. Sportive care de fiecare dată ne-au făcut să ne simţim eroi, deşi noi nu aveam decât meritul de a ne frânge mâinile de emoţie sau de a sări de pe canapea atunci când pe ecranul televizorului apărea, în dreptul numelui, acea cifră „1” care indica poziţia ocupată. De 40 de ani ne-am obişnuit să le vedem pe podiumul olimpic şi credeam că totul va dura o veşnicie. Din păcate, orice poveste frumoasă are un final, iar în cazul gimnasticii româneşti acesta nu e deloc fericit. 

Prin ocuparea locului 7 din 8 echipe participante la turneul de calificare pentru Jocurile Olimpice, echipa noastră feminină nu doar că a ratat obiectivul propus – clasarea între primele 4, deci calificarea la Rio –, dar a făcut-o într-o manieră penibilă, prin prisma evoluţiilor şi a notelor. Cu un total de 216,569 puncte, cu doar 6 note peste 14,00, dar cu 8 note sub 13,00 (!), fetele noastre nu s-ar fi calificat nici dacă ar fi concurat împotriva unor echipe de junioare! Din păcate, Cătălina Ponor nu a adus, la cei 28 de ani, acel plus de experienţă necesar unei echipe formate în majoritate din sportive aflate în primii ani de seniorat. Mai mult, Cătălina – triplă campioană olimpică la Atena, în 2004 - a rămas în memorie cu o căzătură urâtă la sărituri, o execuţie pe care a ratat-o aşa cum nu cred că i s-a mai întâmplat vreodată în vreun concurs oficial. 

Diana Bulimar, singura care a concurat la toate aparatele, a avut cea mai slabă execuţie la paralele, dar în rest a dat dovadă de mult calm. Lotul echipei noastre a mai fost format din Maria Holbură, Anamaria Ocolişan, Dora Vulcan şi Silvia Zarzu. Totuşi, gimnastica românească feminină va fi reprezentată la Rio de o singură sportivă. Aceasta va fi nominalizată de Federaţia Română de Gimnastică, iar alegerea se va face, probabil, între Larisa Iordache şi Diana Bulimar. Două sportive care au reale şanse de medalie în finala de la individual compus sau în cele de la aparate, astfel că e posibil ca gimnastica românească să aibă totuşi un loc pe podiumul olimpic.

3 cauze ale dezastrului

16-sport-ponor.gif

Cătălina Ponor a obţinut cele mai mari note ale echipei noastre la sol şi bârnă, dar a ratat la sărituri
Foto: Guliver/GettyImages
  • Lipsa antrenorilor Bellu şi Bitang. Cei mai mari antrenori din gimnastica mondială s-au jucat de-a v-aţi ascunselea cu fetele din lotul naţional. După ce la 1 ianuarie au revenit la lot – „ca voluntari”, după cum au declarat mereu – ei au anunţat înaintea plecării spre turneul preolimpic că nu vor însoţi fetele.
  • Lipsa unui antrenor străin la paralele. Nu e nici un secret că gimnastele noastre au probleme serioase la paralele. De ani de zile se pomeneşte necesitatea angajării unui tehnician asiatic, dar ideea a fost respinsă. 
  • Accidentările. Din păcate, într-un sport foarte dur, precum e gimnastica, accidentările pot apărea destul de uşor. Larisa Iordache nu a putut participa la concursul preolimpic din cauza unei leziuni la picior. Cum lotul nostru e foarte redus, din cauza lipsei bazei de selecţie, nu s-a găsit nici o gimnastă care să acopere golul din echipă.

«Rezultatul era previzibil»

Alin Petrache, preşedinte COSR: „E un rezultat dezastruos. E cel mai prost moment prin care trece gimnastica românească în 48 de ani. Nu am ratat nici un fel de calificare până acum. Soluţii există întotdeauna. Nu ştiu ce ar însemna întoarcerea lui Bellu şi Bitang, pentru că au fost acolo cu titulatura de antrenori voluntari”

Octavian Bellu, antrenor: „Rezultatul de la Rio era previzibil. Noi nu am avut pe cine ajuta pentru că fetele, cu mari probleme de sănătate, unele deja cronicizate, erau mai mult pe la spitale, decât în sală. Spuneam după Sydney şi de la Atena că lucrurile nu puteau merge la infinit datorită exploziei individuale a unor gimnaste” 

Elisabeta Lipă, ministrul MTS: „E un dezastru. E clar cel mai prost moment prin care trece gimnastica românească. Dacă se mai întâmpla asta spuneam că e ceva normal, dar e pentru prima dată când nu ne calificăm. Şi nu se mai pune problema de medalii. Nici n-am reuşit să ne calificăm, ce pretenţii să mai avem?”

 
 
Loading...