La cumpăna dintre ani, în ţara noastră, atât în mediul urban, cât şi la sate, asistăm la un alai al celor mai îndrăgite tradiţii şi obiceiuri româneşti. În ajunul Anului Nou, datinile şi obiceiurile de iarnă evoluează la scenă deschisă în fiecare comunitate.


Practicarea acestor obiceiuri, în ziua de 31 decembrie, nu este întâmplătoare. În gândirea populară, ultima zi a anului simbolizează data renaşterii ordinii cosmice.

Evocarea acestor datini este un spectacol la care participă cetele de urători. În acest răstimp, „mascaţii”, acei colindători care însoţesc Pluguşorul pe data de 31decembrie,  colindătorii cu  „Capra” şi „Sorcova” în Ziua de Anul Nou, sunt aşteptaţi cu mare bucurie de gazde, pregătite să-i primească şi să le mulţumească pentru urări.

Unele tradiţii şi obiceiuri, care se continuă şi în prima zi a Anului   care se înnoieşte, au puterea să atragă sporul, belşugul, sănătatea şi voia bună în casa gospodarului care primeşte cu colindul ceata de pe urători.  

Costumaţia cetelor de colindători este inspirată din creaţia populară, iar realizarea măştilor demonstrază nota hazlie a personajelor interpretate.

Data de 1 ianuarie, care marchează începutul unui An Nou, a fost stabilită în anul 1691 din iniţiativa Papei Inocenţiu al XII-lea. 

Sfântul Vasile cel Mare este ocrotitorul săracilor

În prima zi a Anului Nou, creştinii ortodocşi îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile cel Mare, cunoscut în tradiţia populară ca fiind Crăciunul cel Mic, fratele  Crăciunului.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit în Cezareea Capadochiei între anii 330- 379, în vremea marelui şi credinciosului împărat Constantin şi până în timpul domniei împăratului Valens, cel care a devenit un admirator a lui Arie. Sfântul Vasile provenea dintr-o familie creştină binecuvântată: tatăl său, Sf. Vasile cel Bătrân, a fost un renumit învăţător din Pont, iar fratele său Grigore din Nyssa şi sora Macrina au intrat şi ei în rândul sfinţilor. Iubitor de învăţătură, Vasile cel Mare a studiat la cele mai importante şcoli din Cezareea, din Constantinopol şi din Atena. La Atena,  cea mai importantă şcoală din timpul său, Sfântul Vasile a studiat cu pasiune astronomia, geometria, medicina şi retorica. Aici a legat o sfântă prietenie cu Grigore de Nazianz, impresionat de inteligenţa şi de harul său duhovnicesc. În data de 14 iunie 370, în momente dificile pentru Biserică, când ereticii lui Arie şi Macedonie l-au atras la această credinţă chiar pe împăratul Valens, Sfântul Vasile a fost înălţat la demnitatea de arhiepiscop al Cezareei. Prin scrierile sale, Sfântul Vasile a luminat creştinătatea şi a apărat cu dârzenie dogma Sfintei Treimi, fără să ţină seamă de mânia împăratului Valens.

Sfântul Vasile a protejat păturile sociale sărace

Sfântul Vasile este cunoscut ca părinte al monahismului oriental, ca protector al familiei şi al săracilor. Sfântul Vasile a acordat o mare atenţie păturii sociale sărace, venind în ajutorul acesteia prin remarcabile acte de caritate. Este cel dintâi ierarh care a întemeiat, pe lângă biserică, azile şi spitale, solicitâd celor bogaţi să vină în ajutorul persoanelor nevoiaşe. În acest sens, Sfântul Vasile a fost un exemplu; după moartea părinţilor, el şi-a împărţit averea celor neputincioşi şi săraci. În acelaşi timp, episcopul Vasile a acordat o mare atenţie pregătirii canonice şi spirituale a preoţilor. În timpul vieţii, ierarhul a făcut numeroase minuni.

„Dintre scrierile cele mai importante ale Sfântului Vasile  trebuie să amintim „Liturghia Sfântului Vasile” şi „Moliftele Sfântului Vasile.”  „Moliftele” care-i poartă numele se citesc de câte ori este nevoie şi aceste rugăciuni au puterea să vindece boli grave, să alunge duhurile necurate şi blestemele. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române  a decis ca  persoanele care solicită să li se citescă aceste rugăciuni au nevoie de o pregătire lăuntrică specială: să ţină post şi să rostească rugăciuni; după o perioadă de curăţire sufletească şi trupească, credinciosul care doreşte să se coboare harul Sfântului Vasile asupra sa, poate să solicite  preotului să-i citească Moliftele Sfântului Vasile. De asemenea, Moliftele se citesc când sunt calamităţi naturale sau epidemii, pentru că acestea au puternice efecte terapeutice. Tot în ziua Anului Nou se continuă datinile străvechi, iar sorcovitul este o urare tradiţională; acum, membrii comunităţii, la sfârşitul slujbei, îşi adresează  urări de sănătate şi bucurii pentru Noul An. Aceleaşi gânduri bune se adresează naşilor de botez  şi de cununie”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica „Sfânta Vineri Nouă” din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).

Datini pentru spor şi sănătate

Colindătorii alungă forţele malefice

Dezlegarea anului este un obicei practicat în ajunul Anului Nou. Cetele de colindători merg pe uliţele satului sau pe străzi, iar vacarmul produs de  bice şi de buciume alungă forţele malefice din acea comunitate: insectele dăunătoare recoltelor, seceta, tăciunele din grâu, blestemele făcute pentru pagubă. În tradiţia populară, feciorii harnici şi religioşi, care colindă la casele gospodarilor, pot să dezlege şi cununiile în acea noapte dintre ani, rostind descântece pentru „slobozirea” cununiei, iar pentru măritişul fetelor ei cheamă peţitorii.       

Pentru sănătate şi prosperitate, colindătorii le urează gazdelor să le dea Dumnezeu numai bine : spor, sănătate, noroc în tot ce fac, ca să se înnoiască vieţile lor.

Se rostesc rugăciuni de ajutor 

Sfântul Vasile este cel care alungă duhurile rele şi are o mare putere asupra dracilor. De aceea, în acestă zi, trebuie rostite rugăciuni de ajutor în casele în care paguba sau boala dăinuie de multă vreme.

La cumpăna dintre ani, dorinţa se împlineşte

În noaptea Anului Nou, să ne punem în gând o dorinţă şi să ne rugăm pentru împlinirea acesteia. Tradiţia spune că fiecare  dorinţă, rostită cu credinţă la cumpăna dintre ani, totdeauna

se împlineşte, cu condiţia ca aceasta să nu fie mărturisită nimănui.    

Un bărbat trebuie să vină primul în casă

În prima zi a Anului Nou, în fiecare gospodărie este bine să păşească un bărbat sau o femeie brunetă, pentru că aceştia aduc noroc gospodarului. Dacă  într-o gospodărie trebuie să vină         

o femeie roşcată sau o femeie blondă, fiecare trebuie să poarte asupra sa un fir de busuioc sfinţit, pentru a alunga ghinionul.  

Spor în muncile agricole

Primul colac pregătit de gospodină pentru Anul Nou se păstrează până în primăvară; atunci, înainte de începerea muncilor agricole , se pune  colacul în hrana animalelor de tracţiune, boi sau cai.  Când se împlineşte tradiţia, animalele folosite la muncile agricole vor fi sănătoase, iar în gospodăria respectivă va fi belşug de legume şi cereale. 

În noaptea de Anul Nou să aveţi bani în buzunare !

În noaptea de Anul Nou este bine să aveţi în buzunar cât mai mulţi bani, pentru ca tot anul să nu le duceţi dorul, şi să vă bucuraţi de bunăstare. Totodată, în această zi să nu daţi bani cu împrumut şi nici obiecte de uz gospodăresc.

Să nu intraţi în Noul An cu datorii

Este bine să scăpaţi cât mai repede de datorii. Dacă nu reuşiţi acest lucru, veţi avea probleme financiare tot anul viitor.

Să întâmplinăm Anul Nou cu un pahar plin cu vin

O tradiţie urmată în ajunul Anului Nou de gospodarii din toate zonele ţării aduce reuşite până la anul viitor. În noaptea dintre ani, să aşezăm pe masă un pahar plin cu vin,  pentru ca totul să ne  meargă din plin.

Purtaţi un obiect de îmbrăcăminte, nou şi ceva roşu

O veche tradiţie spune că în noaptea de Revelon este de bun augur să purtăm un obiect de îmbrăcămite nou şi ceva roşu- o eşarfă sau o cravată.  Aceste obiecte simbolizează schimbarea în bine şi prosperitatea.

Mâncaţi stafide sau struguri pentru a câştiga mai mulţi bani

Pentru a te bucura mereu de  câştiguri,  trebuie să mănânci struguri sau stafide în această noapte magică.

Fetele nemăritate îşi caută ursitul

În această noapte, fetele nemăritate trebuie să număre nouă stele pe cer; dacă a noua stea este mai strălucitoare înseamnă că tânăra va avea un ursit voinic şi frumos. Apoi, fata o roagă pe strălucitoarea stea să-i aducă ursitul cât mai repede.

Colindătorii care vin cu Pluguşorul cheamă belşugul

Pluguşorul, obiceiul strâns legat de mitul fertilităţii este aşteptat cu bucurie de gospodari. În fiecare casă, colindătorii care vin cu Pluguşorul rostesc vorbe frumoase, cheamă prosperitatea şi belşugul, iar urarea se face şi în familia celui care conduce grupul colindătorilor.

Şi Sorcovitul atrage belşugul

Acolo unde colindătorii vin să-i sorcovească pe gospodari, o datină întâlnită la oraşe şi la sate, în familiile rspective se adună sănătatea şi belşugul tot anul. Este bine ca fetele care colindă să folosească o sorcovă cu flori albe şi roz, în timp ce la băieţi, sorcova trebuie să fie împodobită cu flori bleu sau albastre pentru a  aduce noroc persoanelor sorcovite.      

Colindul acesta aduce noroc şi belşug gospodarilor

 Jocul Caprei face parte din străvechile tradiţii populare româneşti de iarnă. Pentru respectarea acestui obicei se folosesc costumul de  Capră, obiecte de recuzită: panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi, coarne împodobite cu oglinzi , mărgele şi ciucuri, blană de capră, texte literare şi muzicale.

Obiceiul de a colida cu Capra cunoaşte unele particularităţi de la o zonă geografică la alta. În Transilvania, "turca" ("cerbul" sau "bouriţa") este jucată de un fecior şi însoţită de un muzicant. În Muntenia, "brezaia" adună în ceata colindătorilor "moşoi şi moşicuţe" (3-4 personaje mascate) şi un flueraş. Cea mai mare  ceată are "Capra" moldovenească, care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un număr impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje). Cetele de urători cu Capra merg în  toate gospodăriile dintr-o aşezare sătească, iar "Capra" este jucată pentru a aduce noroc şi belşug. La finalul colindului, "Capra" este săgetată, adică omorâtă, ca şi anul care se sfârşeşte şi îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie, ea se dezgroapă, iar evenimentul este sărbătorit de feciorii colindători, printr-o petrecere cunoscută sub numele de "bulciugul turcii", unde sunt invitate fetele şi părinţii lor .         

Mâncaţi peşte în noaptea dintre ani!

De secole, se spune că în această noapte trebuie să mâncăm peşte, dar acesta să aibă cap. Obiceiul acesta ne ajută să ne strecurăm printre obstacole cu mai multă uşurinţă.    

Aprindeţi o candelă sau o lumânare 

Este de bun augur, ca în noaptea de Anul Nou să aprindeţi o candelă sau o lumânare până în dimineaţa zilei de Anul Nou, pentru a avea un an mai luminios decât cel care se încheie.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

Deschideţi ferestrele  şi alungaţi spiritele malefice

Când Anul Nou bate la uşă, pentru câteva minute, este bine să deschideţi ferestrele locuinţei voastre pentru a alunga  spiritele malefice care s-au cuibărit în căminul vostru!

Loading...
Citeste tot despre: