Pentru credincioși, Vinerea Mare, numită şi Vinerea Neagră, este cea mai tristă zi din an. În Vinerea Neagră din Săptămâna Patimilor Domnului, creștinătatea rememorează evenimentele dramatice parcurse de Iisus în ajunul morții Sale: aducerea Lui la judecată, urmată de umilința, schingiuirea, răstignirea pe cruce și punerea Lui în mormânt.


Cu acest prilej, guvernatorul roman Pilat din Pont a căutat o strategie prin care să-l salveze pe Iisus: el s-a folosit de un obicei al evreilor ca, de Paște, să fie eliberat un deținut. Pentru eliberarea lui Iisus a insistat și soția lui Pilat din Pont care, se spune, că a avut un vis urât. Atunci, guvernatorul Pilat a anunțat oferta eliberării unui deținut cu prilejul sărbătorilor de Paște, iar mulțimea trebuia să aleagă între tâlharul Barabas și Iisus. În mod surprinzător, mulțimea care-l ovaționase pe Iisus la Intrarea Lui în Ierusalim, cu acest prilej a cerut eliberarea lui Barabas și răstignirea lui Iisus. Dorința mulțimii s-a împlinit: Iisus a fost crucificat.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

Două personaje influente ale vremii l-au îngropat  

Trupul mort al lui Iisus urma să fie aruncat în groapa comună sau să fie încredințat unei persoane care voia să-l îngroape. Documentele religioase ale vremii menționează că Drepții Nicodim și Iosif din Arimateea au hotărât să-l îngroape pe Iisus după rânduiala evreiască și seara li s-a îngăduit acest lucru.  

Pregătiri pentru înmormântarea lui Iisus

Iosif din Arimateea era un om bogat, bun și drept, membru al Sinedriului, iar în mare taină era un ucenic al lui Iisus. Nicodim era un fariseu important și înstărit, un admirator al învățaturii lui Iisus. Cei doi  au făcut tot posibilul să-l înmormânteze pe Iisus cu cinstea cuvenită. Iosif a mers la Pilat i-a cerut să-i aprobe să ia corpul Lui Iisus după ce a fost coborât de pe cruce, a  pus la dispozitie un mormânt  pregătit pentru un om bogat, într-o grădină grădină ( de fapt, propriul său mormânt), tot Iosif  a adus un giulgiu curat din in. Nicodim  a avut și el o contribuție importantă la înmormântarea lui Iisus: a pus la dispoziție  o cantitate importantă de mirodenii, specifică înmormântării iudaice. Totodată, Nicodim l-a apărat pe Iisus în fața răutăților membrilor Sinedriului.

Istoricii au menționat astfel, eforturile celor doi, împlinite în condiții vitrege, pentru ca Mântuitorul să beneficieze de o înmormântare plină de respect: ,, Şi l-au îngropat în mormântul pe care şi-l săpase el în cetatea lui David; şi l-au pus pe un pat pe care-l umpluse cu aromate şi cu tot felul de miresme; la înmormântarea lui i s-au ars foarte multe aromate.

 

Tradiții împlinite în seara Prohodului

Seara Prohodului rememorează așezarea în mormânt a  lui Iisus. În  Vinerea Mare, seara, în biserici se oficiază Denia Prohodului. Credincioșii merg în procesiune în frunte cu preoţii și ocolesc sfântul lăcaș de trei ori. După aceea, ritualul continuă și participanții la procesiune trec pe sub Sfânta masă (Epitaful-, o pânză pe care este imprimată icoana înmormântării Mântuitorului). La sfârşitul procesiunii, Epitaful este aşezat pe Sfânta Masă, în mijlocul bisericii, unde rămâne până la slujba de Înălţare a Domnului.

După slujba Prohodului, credincioșii duc acasă o lumânare aprinsă 

 Potrivit tradiției, în multe localităţi din Multenia, după slujba Prohodului, credincioşii duc acasă o lumânare aprinsă, ”Lumina Prohodului”, care simbolizează așezarea Domnului Iisus în mormânt. Cu lumânarea aprinsă, credinciosul înconjoară locuința sa. Acest obicei este practicat de credincios, an de an, pentru a-și proteja locuinţa şi familia de necazuri şi de boală.

În această zi, Sfinții Părinți recomandă Postul negru

În  Vinerea Mare, Sfinţii Părinţi recomandă credincioșilor să ţină post negru. Dacă unii credincioşi nu pot să  respecte postul negru, aceștia nu  trebuie să mănânce urzici. De asemenea, în orice preparat culinary, credincioșii nu trebuie să adauge oţet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oţet după ce a fost biciuit.

În  Vinerea Mare credincioșii trec pe sub Sfânta Masă

În Vinerea Patimilor se păstrează o tradiţie care îndeamnă enoriaşii ca în această zi, până seara, să ducă flori la biserică pentru Hristos şi să treacă pe sub Sfântul Aer ( masă) de trei ori. Împlinirea acestei vechi tradiții aminteşte de cele trei potigniri ale lui Iisus pe drumul Golgotei, când El îşi căra crucea în spate.

Postul negru aduce sănătate și împliniri un an întreg

În toate zonele țării, în Vinerea Mare vârstnicele respectă datina postului negru pentru ca în acea familie să se adune bucuriile. Seara, femeile  în vârstă participă la Denia Prohodului şi totdeauna ele iau anafură din  biserică pentru toţi membrii familiei.

Și creștinii tineri, necăsătoriți, respectă postul negru

Tot în această zi, ţin post negru mulţi creştini tineri necăsătoriţi. Există credinţa că postul negru împlinit de ei în Vinerea Mare îi fereşte de boli, le aduce în viață sufletul-pereche şi prosperitate în casă, până la Vinerea Mare din anul viitor.  

 În mediul rural, se rostesc descântece de alungare a pagubei

Mai ales în mediul rural, gospodinele se roagă la Sfânta Vineri să le scape de necazuri. De asemenea, cele care cred că asupra casei lor s-au făcut farmece,  rostesc în zorii zilei descântece de alungare a bolilor şi a pagubei :”Aşa cum este Vinerea Seacă , tot aşa să sece şi bolile, şi paguba, din casa noastră”. Ritualul este însoţit de post negru. 

Iisus îi ajută pe credincioșii care se împărtășesc în Vinerea Mare  

Potrivit tradiției moștenite din strămoși, cine se spovedeşte şi se împărtăşeşte în Vinerea Mare va primi ajutor de la Hristos pentru rezolvarea problemelor spinoase, până la Paştele următor.

Un ritual pentru revigoarea bolnavilor

Tradiţia spune că în Vinerea Mare este bine ca persoanele bolnăvicioase să facă baie înainte de răsăritul Soarelui. Bolnavii care au împlinit acest ritual s-au însănătoșit și au fost viguroase tot anul.       

Există și interdicții care se respectă în Vinerea Mare

În această zi, femeile nu trebuie să coacă pâine şi cozonaci; tradiţia spune că persoana care respectă acest obicei este ocrotită de Maica Domnului și nu-i  arde mâinile.  Pentru a avea spor în gospodărie, și pentru a îndepărta răul de casa lor,  în Sfânta zi de Vinerea Mare gospodinele nu trebuie să spele rufe, să țeasă, să toarcă și nici să arunce lături în fața casei lor.   

Interdicții pentru bărbați

Totodată, în Vinerea Mare gospodarii nu trebuie să meargă la câmp, nu trebuie să are, nu este bine să semene sau să  sădească pomi, deoarece pomii și semănăturile nu vor da roade.   

Totdeauna Vinerea Mare este o zi de reconciliere cu duşmanii

Vinerea Mare este o zi de reconciliere cu duşmanii și de iertare a persoanelor ranchinoase. ”Să ne iertăm unii pe alții, să ne rugăm unii pentru alţii și,  într-un gând, să-l mărturisim pe Hristos Cel înviat”, ne îndeamnă Sfinții Părinți.        

Prognoză meteorologică în Vinerea Mare

Din vremuri îndepărtate se spune că, dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi bogat, iar dacă va fi vreme bună, anul nu va fi prea roditor.   

Gospodinele încep pregătirile pentru masa sărbătorească

În această zi, gospodinele încep pregătirile pentru masa sărbătorească de Paşte. Acum se alcătuiește lista preparatelor pascale, ținând seama de preferințele și de starea de sănătate a oaspeților.

 

 

 

 
 
Loading...