Înălțarea Domnului. Cele mai norocoase tradiții pentru sănătate și prosperitate
În tradiţia populară, marele praznic al Înălțării Domnului aminteşte de ziua când Iisus s-a urcat la ceruri şi sărbătoarea este împodobită cu numeroase obiceiuri strămoşeşti, respectate în popor de sute şi sute de ani.
La 40 de zile de la Înviere, la praznicul Înălțării Domnului, se păstreză și în zilele noastre tradiția ”Moșilor de Ispas”. În tradiția populară, de Ispas este și Paștele cailor.
În popor, sărbătoarea Înălțării Domnului se numește Ispas
De secole, în tradiția populară, Sărbătoarea Înălțării este cunoscută sub denumirea de Ispas, un cuvânt de provenienţă latină (Spasiteli), care în traducere, înseamnă Mântuitorul.
De Ispas trebuie să fim veseli
Legenda spune că Ispas, alături de apostoli a fost un martor ocular la Înălţarea Domnului la ceruri. Deoarece se spune că el era un om bun şi vesel, la praznicul Înălţării Domnului tradiția ne îndeamnă să-i urmăm exemplul: să fim bine dispuşi, să evităm supărările, să nu ne supărăm semenii și să gândim pozitiv.
Înălţarea Domnului: Ispasul este sărbătoarea reconcilierii
Din vremuri îndepărtate, sărbătoarea Înălţării Domnului este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii din comunitatea în care au predominat resentimentele. Orice familie care respectă aceste obiceiuri strămoșești va fi ocolită de necazuri și de ghinioane, iar veselia va atrage și sporul financiar în gospodăria respectivă.
De la Paște până la Înălțare cerurile sunt deschise
Tradițiile strămoșești spun că, de la Paşte şi până la Înălţarea Domnului, cerurile sunt deschise, iar sufletele persoanelor care trec la viaţa veşnică în acestă zi ajung direct în rai. De aceea, aceste persoane sunt ”norocoase”, deoarece trec la viața veșnică fără să mai ajungă la temuta judecată de apoi.
Ritualuri pentru sporul casei
Florile de alun au puteri magice
În multe localităţi din Transilvania şi din Argeş, în ajunul sărbătorii, fetele şi flăcăii merg noaptea în alunişuri să culeagă flori de alun. Deoarece miraculoasele flori înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile, se spune că ele au puteri magice şi trebuie păstrate alături de busuiocul sfinţit la Bobotează. Împlinirea acestui ritual aduce sporul în gospodărie, menţine armonia şi dragostea în familiile care împlinesc această tradiție.
Respectați tradiția de a împărți căniţe cu păsat fiert în lapte
Pentru sporul casei, în numeroase zone din ţară, gospodinele prepară păsat fiert în lapte dulce. Păsatul este mălaiul măcinat mai mare care se fierbe în apă, cu puţină sare şi cu vanilie. După ce a fiert, se adaugă lapte şi preparatul este lăsat să mai clocotească circa trei minute. Când se mai răceşte, păsatul fiert în lapte, specific praznicului, se toarnă în căniţe, care se împart copiilor şi săracilor.
Ritualul pentru înmulţirea nucilor şi a viţeilor
În multe zone din țară, se păstrează un obicei cu efecte miraculoase asupra sporului la recolta de nuci şi la înmulţirea viţeilor. Gospodarii taie câteva fire de păr din vârful cozii vitelor de tracțiune din gospodăria lor şi le îngroapă într-un furnicar. În acel moment, gospodarul trebuie să rostească urarea : “Să dea Dumnezeu să fie atâtea nuci şi viţei, câte furnici există în acest furnicar!”
Până la Ispas se finalizează semănăturile
Sătenii respectă o veche tradiție legată de semănături. Până la Ispas, ei trebuie să finalizeze lucrările de semănat. De-a lungul timpului, s-a constatat că în acele gospodării unde s-au făcut semănături și după ziua de Ispas, culturile respective n-au rodit.
Praznicul trebuie întâmpinat cu preparate tradiţionale
La Înălţare, este ultima zi din an când credincioșii mai vopsesc ouă roşii, ca şi la Paşte, şi se sfinţesc la biserică. După slujba praznicului, credincioșii împart săracilor pachete cu preparate specifice praznicului: ouă, pască, plăcinte, pâine, ceapă verde şi rachiu.
De Înălţarea Domnului, salutul credincioşilor este: "Hristos s-a înălţat!"
În această zi, salutul credincioşilor este: "Hristos s-a înalţat!" , iar răspunsul este "Adevărat s-a înălţat!”.
Pentru sănătate, se poartă frunze de nuc la brâu
Pentru a fi sănătoși tot anul, în numeroase localităţi din Muntenia, bărbaţii păstrează tradiţia şi se încing cu frunze de nuc la brâu. Tradiția spune că acest ritual îi apără de dureri de spate. Această tradiție amintește de faptul că Iisus, când s-a înălțat la cer, a purtat un mănunchi de frunze de nuc la brâu.
La Înălţarea Domnului: se organizează Moşii de Ispas
În multe localități din ţară se organizează cu mult fast Moșii de Ispas. Deoarece la sărbătorile de moși se vând obiecte de ceramică, gospodinele se aprovizionează cu căni, cu străchini de lut și cu linguri de lemn. În ziua praznicului, vasele sunt umplute de gospodine cu brânză, orez cu lapte, plăcinte și se sfințesc la biserică, apoi se împart săracilor în memoria rudelor decedate.
Mormintele se împodobesc cu frunze de paltin
În această zi, în cimitirele oricărei localități, mormintele rudelor, dar şi mormintele părăsite se împodobesc cu frunze de paltin, pentru ca cei răposaţi să se odihnească în pace. Ritualul acesta este împlinit și pentru că, potrivit tradiției, frunzele de platin alungă strigoii din acele cimitire.
La înălţarea Domnului se dau anumite ofrande săracilor
În ziua de Ispas se respectă tradiţia de a dărui anumite ofrande săracilor în amintirea rudelor decedate. Pachetele care se impart cu acest prilej este bine să conțină: pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele acestora. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, care au venit în ziua de Paşti la casele unde au trăit o viaţă întreagă, se înalţă din nou la cer. În ziua de înălțare, alimentele date de pomană de rude sunt merindele necesare pentru călătoria de întoarcere la ceruri a celor plecați la viața veșnică.
Alungați paguba și bolile cu frunze de leuştean
În tradiţia populară, este de bun augur ca ferestrele casei să fie împodobite de gospodine cu frunze de leuştean, o plantă care și-a căpătat renumele de protector împotriva pagubei şi a bolilor pe parcursul anului.
În această zi , se culeg plantele medicinale cu puteri tămăduitoare
De asemenea, în ziua praznicului se culeg pentru farmacia casei florile, frunzele şi ramurile unor plante apotropice ( protectoare). Se crede că paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul au puteri vindecătoare, dacă sunt culese în ziua marelui praznic.
Ritualul cu leuştean sporește veniturile financiare
Mai ales în mediul rural, în majoritatea gospodăriilor, se practică ”Ritualul cu leuştean”. Credincioșii care cred în efectul tradițiilor strămoșești împlinesc această datină , deoarece se crede că-i apără pe gospodari şi animalele lor de tracţiune de efectele spiritelor rele.
Cum se împlinește ritualul
Gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean (asemănătoare sorcovei) pe fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău. Se spune că de-a lungul timpului, ritualul a avut efecte spectaculoase. În gospodăria respectivă a fost alungată boala, paguba şi s-a păstrat sporul laptelui şi al banilor.
Vitele se ating pe spate cu frunze de leuştean
Tot în tradiţia populară, în ziua slăvitului praznic există obiceiul ca vitele să fie atinse pe spate cu Frunze de leuştean. Această tradiție se împlinește în dimineața praznicului pentru ca vitele să se îngraşe şi să fie sănătoase tot anul.
Și caii au sărbătoarea lor de Paşte
Peștele cailor se sărbătorește la Înălțare. În această zi ,cabalinele sunt menajate de gospodari și au liber la muncă, de aceea nu sunt înhămate la cărușe. Potrivit tradiției, în ziua de Ispas, mânjii sunt aduși pentru prima dată la pășune să pască. Mânjii sunt protejați să nu se îmbolnăvească de brâncă
De asemenea, în zonele de munte, mânjii sunt aduși să pască în locuri speciale unde crește o plantă care sporește imunitatea și apără caii să nu se îmbolnăvească de brâncă, o boală a cabalinelor.
Sintagma la ”Paștele cailor” nu mai are un sens negativ
De-a lungul timpului, sintagma "la Paştele Cailor" a păstrat un sens peiorativ. Când se spunea că o problemă se rezolvă la Paștele cailor, se credea că acea urgență nu are să se resolve vreodată, deoarece în calendar nu este menționată această sărbătoare. În realitate, Paştele Cailor există și se sărbătoreşte în ziua de Înălţare a Domnului.
Ce spune legenda populară despre Paştele Cailor
Potrivit unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, unde a fost găzduită Maica Domnului când L-a născut pe Iisus, boii au fost blânzi şi liniştitţi, dar caii au fost foarte zgomotoşi. Atunci Maica Domnului s-a supărat și a zis ca acei cai să fie satui doar o dată pe an, timp de un ceas, în joia din săptămâna a şasea după Paşti, căreia i s-a spus şi "Paştele Cailor".
Ce nu trebuie să faceţi în ziua praznicului
Să nu ne certăm în ziua praznicului de Înălţarea Domnului
Nu trebuie să ne certăm cu nimeni în ziua praznicului şi nu trebuie să încurajăm resentimentele. Dacă respectăm această datină, moştenită din moşi-strămoşi, duşmanii nu vor avea putere asupra noastră şi vom fi mai sănătoşi tot anul.
Să nu înstrăinăm nici un obiect din gospodărie
Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească gospodăria noastră, în ziua marelui praznic nu trebuie să înstrăinăm nici un obiect din casă şi să nu dăm bani cu împrumut.
Nu se împrumută, mai ales, sare şi chibrituri.
Există o superstiţie adânc înrădăcinată în memoria românilor: în ziua de Ispas nu este bine să dăm cu împrumut , orice ar fi, sare şi chibrituri. Nu se dau cu împrumut chibrituri (surse de foc), pentru că, tot anul, gospodarul care încalcă tradiţia va avea numai pagubă în casă, va fi hulit în comunitatea în care trăieşte şi toată familia va avea numai necazuri. Toate rudele vor avea inima rea ca focul.
Aceeaşi interdicţie se referă la sare: Nu se dă sare din casă, deoarece vacile din gospodăria respectivă nu vor avea lapte gras pentru smântână și vei pierde un obiect valoros.
