Sâmbătă, 2 februarie, când se împlinesc 40 de zile de la Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, creştinii ortodocşi sărbătoresc cu pioşenie marele praznic împărătesc Întâmpinarea Domnului. Acum se împlinesc tradiții care atrag norocul și sănătatea


La începutul secolului al V-lea, marea sărbătoare se oficia la Ierusalim cu aceeaşi mare bucurie, ca şi Sfintele Paşti. Împlinirea tradițiilor strămoșești atrage norocul  Această mare sărbătoare creștină amintește de Aducerea la Templu  a Mântuitorului Iisus  de mama sa, Fecioara Maria. În ziua de prăznuire,  ortodocșii respectă şi în zilele noastre ritualul împlinit de Maica Domnului. Atunci, pruncul Iisus a fost adus la Templu  la 40 de zile de la naștere, pentru a fi închinat lui Dumnezeu.

În ziua de prăznuire, pruncii sunt aduși la biserică spre închinare

Sărbătoarea Întâmpinării  Domnului sau Aducerea pruncilor spre închinare la biserică, la împlinirea a 40 de zile după naştere, a rămas un ritual pentru mame şi în Biserica Ortodoxă. În această zi, preotul face molifta de curăţire a mamelor și închină pruncii la icoane. Când un prunc împlineşte 40 de zile de la naștere, mama îl aduce la biserică, așa cum a procedat Maica Domnului cu pruncul Iisus.  Mama pruncului, în numele familiei, îl dăruieşte pe acesta ca ofrandă lui Dumnezeu şi-l închină la altar.

În această zi se împlinește un ritual religios

Potrivit ritualului religios, preotul îi binecuvântează cu semnul crucii pe mamă şi pe prunc, citeşte rugăciuni de binecuvântare, apoi o  împărtăşește pe mamă cu Sfintele Taine. Prin analogie cu evenimentul petrecut atunci, când Maica Domnului l-a ținut în brațe pe pruncul Iisus la Templul din Ierusalim, mamele vin cu pruncii la biserică. La procesiunea intrării pruncului în biserică, ca și atunci, pruncul este așezat în faţa uşilor împărăteşti, iar mama acestuia este  împărtăşită cu Sfintele Taine. În privinţa pruncului, preotul se roagă ca Dumnezeu să-l crească, să-l binecuvânteze şi să-l sfinţească.

Un ritual prin care puterea ursului este dăruită pruncului

În ziua praznicului, în multe localităţi rurale din țara noastră, copiii sunt unşi cu grăsime de urs, procurată de la vânători. În vremuri îndepărtate, acest obicei îl aplicau în practică părinţii, care voiau să aibă copii puternici şi sănătoşi, deoarece părinții sunt convinşi că astfel, puterea proverbială a ursului este dăruită pruncilor. În același timp,  și în cazul copiilor sau bolnavilor „de sperietoare” se împlinește un ritual și aceștia sunt afumaţi în ziua praznicului cu păr de urs.

Cele mai cunoscute previziuni populare în ziua praznicului

În tradiţia populară, sărbătoarea Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor și cu numele de Stretenia, este numită şi Ziua Ursului. Strămoşii noștri vorbeau despre schimbarea vremii și în funcţie de modul în care se comporta ursul: dacă în această zi este soare, ursul părăseşte bârlogul. Totuși, dacă ursul îşi vede umbra, el se sperie şi intră din nou în bârlog, iar gestul lui prevestește prelungirea iernii cu şase săptămâni. Dacă în ziua praznicului cerul este înnourat, ursul nu-şi vede umbra; el părăseşte bârlogul anticipând astfel apropierea primăverii şi încălzirea vremii. Dacă în ziua de Stretenie este vreme bună, aşa va fi şi în ziua praznicului de Sfântul Gheorghe.

În această zi se întâlnește iarna cu vara

În credința populară se spune că  în această zi se întâlnește iarna cu vara. Dacă este cald și vreme umedă, aceasta prevestește o vară călduroasă și îmbelșugată. Dacă este frig sau viscl, vara va fi friguroasă și neroditoare. De asemenea, dacă  în ziua acestei sărbători picură din streașină,  în timpul anului nu are să le meargă bine albinelor, iar mierea lor se acrește.    

 Ce spune medicina populară

De asemenea, medicina populară spune că oamenii pot primi o putere asemănătoare cu aceea a ursului, dacă îşi ung corpul cu untura lui Moş Martin.

Ziua Ursului este şi ziua curajului şi a regenerării

În tradiţia populară, ursul este asociat cu  forţa şi curajul. De aceea, copiii plăpânzi sunt botezaţi cu numele de Ursu, iar cei bolnavi sunt afumaţi cu păr de urs, pentru a alunga din viața lor ursita cea rea.

Mamele dau ofrande pentru sănătatea pruncilor bolnavi

Din moși-strămoși, în ziua praznicului, se respectă o veche tradiție: mamele ai căror copii sunt bolnavi este bine să dăruiască lucruri de îmbrăcăminte copiilor săraci. Împlinirea ritualului  aduce bucurii şi alungă boala din familiile generoase. 

Icoana „Îmblânzirea inimilor” sau „Profeţia lui Simeon”

În ziua praznicului este cinstită şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele de” Îmblânzirea inimilor împietrite” sau „Profeţia Lui Simeon”, în care Mama lui Iisus este înfăţişată fără pruncul său, iar şapte săbii îi străpung pieptul.

Credincioșii se roagă la o icoană specială

Pentru spor şi sănătate, în această zi de sărbătoare, credincioşii cinstesc icoana Maicii Domnului numită „Îmblânzirea inimilor împietrite” sau „Profeţia lui Simeon”. Rugăciunile rostite în fața sfintei icoane împlinește  dorințele cele mai fierbinți.

 Se împlinește un ritual care aduce sporul viţei de vie- ”târcovitul viilor”

Un ritual respectat în mediul rural, numit şi „Târcovitul viilor,” spune că în ziua Întâmpinării Domnului iarna se pregăteşte de plecare. Sătenii merg la vie  pentru a împlini un ritual care să atragă sporul viţei de vie. În acest scop, ei pornesc spre ogor ducând în procesiune o ploscă  plină cu vin, funingine din sobă amestecată cu seu și o bucată de tobă  de porc, ofrande ce simbolizează spiritul grâului. Cu aceste ofrande sătenii  ocolesc via de trei ori şi se opresc lângă fiecare butuc de vie, taie câte o coardă de viţă, o ung cu untura amestecată cu funingine şi picură vin peste butucul viţei. Apoi ei gustă din bucata de tobă şi beau vin, rostind şi o rugăciune, prin care îl roagă pe Dumnezeu ca strugurii  să crească cât bucata de tobă. Coardele de vie sunt binecuvântate cu semnul crucii, iar unele sunt aduse în căminul gospodarului şi se plantează, devenind „Norocul cel mare al Viţei”. De asemenea, la întoarcerea de la ogor, proprietarii viţei organizează un mare ospăţ în casa unui gospodar, cântă şi se veselesc, pentru ca viitoarea recoltă de struguri să fie cât mai bogată.       

 

 

 

Loading...
Citeste tot despre: