Sfântul Ierarh Nicoale, sărbătorit de creştinii din întrega lume la 6 decembrie, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi sfinţi ai creştinătăţii. În amintirea sa, de-a lungul secolelor, creştinii din lumea întreagă au înălţat mii de biserici, care poartă hramul Sfântului Ierarh. Episcopul Mirei Lichia a trăit în secolul al IV-lea în timpul împăraţilor romani Diocletian şi Maximian.


Data de prăznuire a Sfântului Nicolae a fost rânduită spre cinstire în ziua de 6 decembrie, în urma unei previziuni pe care a avut-o împăratul Constantin cel Mare: Sfântul Nicolae i-a apărut  acestuia în vis, cerându-i să ierte trei tineri, condamnaţi pe nedrept la moarte, care urmau să fie executaţi a doua zi.

Este venerat ca patron spiritual în mai multe ţări

Cu excepţia Maicii Domnului, chipul Sfântului Nicolae a fost ilustrat în sute de mii de albume şi de icoane, mai mult decât al oricărui sfânt. Sfântul Ierarh este venerat ca patron spiritual în mai multe ţări: Olanda, Rusia, Grecia, Sicilia, în numeroase oraşe din Germania, Austria, Elveţia, Italia, Belgia şi din Franţa (Lorraine), şi acestui sfânt, atât de iubit de creştini, îi sunt atribuite numeroase fapte bune şi mai bine de 21 de miracole.

Chiar dacă a fost iubit din  timpul vieţii, Ierarhul din Mira Lichiei  s-a bucurat de o mai mare cinstire începând din secolul al VI-lea, la mai bine de 200 de ani de la trecerea sa la viaţa veşnică. Atunci,  

numele său a fost menţionat într-un martirologiu roman. În acelaşi secol, un alt ierarh cu acelaşi nume, episcopul Nicolae din Pinara, a înălţat o biserică  pe care a închinat-o Sfântului Nicolae din Mira Lichiei.  

În ajunul marilor sărbători, sfinţii părinţi spun că cerul se deschide pentru câteva clipe şi credincioşii au prilejul să-l vadă pe Sfântul Nicolae stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Apărător al credinţei în Iisus, protector al comercianţilor, ocrotitor al celor care sunt pedepsiţi pe nedrept, al călătorilor, al fetelor nemăritate şi, mai ales, al copiilor şi şcolarilor, Sfântul Nicolae (al cărui nume se traduce „biruitor de popor”) este unul din cei mai îndrăgiţi sfinţi din lumea creştină, considerat mesagerul surprizelor plăcute aduse  copiilor şi celor care-i cer ajutorul.  

Istoricul sărbătorii

Moş Nicolae a existat cu adevărat. El s-a născut în jurul anilor 280, în localitatea Patara Lichiei ( pe teritoriul Turciei de astăzi) şi a trecut la viaţa veşnică în jurul anului 345 (352, potrivit altor surse), în localitatea Mira (astăzi Kocademre, din Turcia). Nicolae a fost unicul fiu al unei familii înstărite, cu convingeri religioase. Părinţii săi, tatăl Teofan şi mama Nona, l-au trimis să studieze la cele mai importante instituţii de învăţământ din acelor timpuri. Totodată, unchiul său, episcopul Mirei, care purta acelaşi nume, Nicolae, l-a ajutat să urce treptele preoţiei. După moartea părinţilor, Nicolae şi-a împărţit averea săracilor, iar după trecerea la cele veşnice a unchiului său, arhiepiscop de Mira din ţinutul Lichiei, tânărul Nicolae a fost numit în locul acestuia, printr-o minune.

Sfântul Nicolae, numit ierarh în urma unui vis premonitoriu

Arhiereii din ţinutul Lichiei s-au rugat la Dumnezeu să-i ajute şi să-l găsească pe cel mai vrednic ierarh pentru această demnitate. În urma rugăciunilor, unul dintre episcopi a avut un vis premonitoriu: un bărbat, care purta o aureolă de sfânt, a spus că va fi ales arhiereu acela care va intra primul în biserică, a doua zi. Un episcop a urmărit cine a venit primul în biserică în acea zi, iar Nicolae a fost alesul.       

Cu preţul unei pedepse aspre, Nicolae nu s-a sfiit să cinstească  creştinătatea şi să propovăduiască dreapta credinţă. Pentru curajul său, Nicolae a fost întemniţat de împărarul Diocleţian împreună cu alţi creştini şi Ierarhul Nicolae n-a văzut lumina zilei ani de-a rândul. Odată cu urcarea pe tron a împăratului Constantin cel Mare, toţi creştinii au fost eliberaţi din închisori.    

A combătut erezia lui Arie

După eliberarea din temniţă, cu aceeaşi tărie, Sfântul Nicolae a pledat pentru dreapta credinţă, a combătut erezia lui Arie  la primul Sinod, convocat de împăratul Constantin cel Mare  la data de 20 mai în anul 325 d.H, în localitatea Niceea. Ereticul Arie susţinea că Iisus este numai un om înzestrat cu puteri supranaturale şi nu este fiul lui Dumnezeu. De teamă că ereticul poate fi luat în serios, Nicolae şi-a încheiat propria pledoarie cu un gest aspru, pălmuindu-l pe Arie. Se spune că, de atunci, a apărut obiceiul ca toţi copiii neascultători să primească în ghetuţe un beţişor, care să-i cuminţească.

Sfântul Nicolae, îndreptător al credinţei

Sfinţii părinţi spun că prin tot ce a împlinit în viaţa sa cu vorba şi cu fapta, Sfântul Ierarh Nicolae a fost un „îndretător al credinţei”, ajutor grabnic al celor nevoiaşi, adăpost al celor aflaţi în primejdie şi izbăvitor al celor nedreptăţiţi. 

Spre sfârşitul vieţii, Sfântul Nicolae s-a retras în Mănăstirea Sionului pe care a ctitorit-o. Acolo a fost înmormântat la 6 decembrie în anul 352.

O minune la cripta din Biserica San Nicola din Bari

Din anul 1087, moaştele Sfântului Nicolae se află în Biserica San Nicola din localitatea Bari, în Sudul Italiei, mutate din cetatea Mira pentru a nu fi profanate de musulmani. Martori oculari spun că în cripta în care sunt adăpostite moaştele Sfântului Ierarh izvorăşte  un lichid incolor cunoscut sub numele de Sfânta Mână. Tradiţia spune că ierarhul Eparhiei San Nicola din Bari amestecă acel lichid cu apă, apoi îl binecuvântează şi-l împarte credincioşilor acelei eparhii şi pelerinilor care vin să se închine la moaştele Sfântului Ierarh. Acel lichid binecuvântat este păstrat de credincioşi ca un mir protector.   

De la această dată, pelerinii şi bolnavii din lumea creştină vin să se închine la cinstitele moaşte şi să ceară ajutorul Sfântului Nicolae pentru sănătate şi pentru împliniri în căminele lor.

Sfântul Nicolae , la masa împărătească alături de Dumnezeu 

În ajunul marilor sărbători, sfinţii părinţi spun că cerul se deschide pentru câteva clipe şi credincioşii au prilejul să-l vadă pe Sfântul Nicolae stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Apărător al credinţei în Iisus, protector al comercianţilor, ocrotitor al celor care sunt pedepsiţi pe nedrept, al călătorilor, al fetelor nemăritate şi, mai ales, al copiilor şi şcolarilor, Sfântul Nicolae (al cărui nume se traduce „biruitor de popor”) este unul din cei mai îndrăgiţi sfinţi din lumea creştină, considerat mesagerul surprizelor plăcute aduse copiilor şi celor care-i cer ajutorul.  

Minunile pe care Sfântul le săvârşeşte şi în zilele noastre au o singură explicaţie: ele sunt o continuare a minunilor săvârşite de Ierarh în timpul vieţii lui pământeşti şi sunt un răspuns pe care-l dă Dumnezeu la iubirea cea mare a Sfântului, faţă de El, spun sfinţii părinţi.

„Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai Bisericii Creştine, fiind atât de puternic în credinţă, încât o cântare de laudă zice că apostolii şi îngerii se minunează de credinţa lui. Sfântul Nicolae este numit şi preluat în Biserica Creştină ca modelul iubirii lucrătoare şi chipul blândeţilor cald folositoare, al celor necăjiţi şi întristaţi; el este mângâierea celor ce plâng şi părintele săracilor, al orfanilor şi al văduvelor”, ne  spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Copiii aşteaptă darurile lui Moş Nicolae

Potrivit unei tradiţii milenare, în seara de 5 decembrie, copiii îşi lustruiesc ghetele cele mai bune şi le pun la uşa casei pentru ca Moş Nicolae să le umple cu daruri.  

Sfântul Nicolae Protectorul

În tradiţia populară, Sfântul Nicolae este protectorul comercianţilor, călătorilor, marinarilor, fetelor nemăritate şi sărace  şi, mai ales, al copiilor şi şcolarilor.

Ninge când Moş Nicolae îşi scutură barba

În tradiţia populară românească, Moş Nicolae este înfăţişat călare pe un cal alb, purtând o barbă albă, bogată, iar când o scutură, peste pământ cad fulgi de nea. Atunci, în popor, se spune :” Iată, a întinerit moş Nicolae”.

Zăpada adusă de Moş Nicolae aduce noroc

Zăpada adusă de Moş Nicolae aduce rod bogat în grădini şi pe ogoare. De aceea, este bine să aducem în casă un bulgăre din zăpada dăruită de Moş Nicolae şi să fie pus într-un vas. După ce bulgărele se topeşte, apa rezultată o punem în glastrele cu flori, pentru ca familia să petreacă iarna cu bine.

Sfântul Nicolae este protectorul corăbierilor

Din timpul vieţii, Sfântul Nicolae a fost binecuvântat de Dumnezeu cu harul minunilor. Pentru că Sfântul a făcut unele miracole pe mare, salvând de la înec mulţi corăbieri, Sfântul Ierarh este considerat protectorul corăbierilor. Foarte cunoscut este episodul salvării unui corăbier, care călătorea spre locurile sfinte. Pe mare s-a dezlănţuit o cumplită furtună şi corabia a fost înconjurată de valuri uriaşe. Corăbierul a cerut ajutorul Sfântului Nicolae să-l apere de la înec, iar Sfântul l-a ajutat să scape cu viaţă. .

Călătorie de folos

Cei care călătoresc cu diferite mijloace de transport trebuie să poarte în timpul călătoriei o iconiţă, care să-l înfăţişeze pe Sfântul Nicolae. Astfel, spune tradiţia, călătoria este cu folos.

La Biserica Sfântul Gheorghe Nou, moaşte ale Sfântului

În ţara noastră, din secolul al XIX-lea, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti credincioşii vin să se roage la moaştele Sfântului. În racla adăpostită în sfântul lăcaş, există o parte din mâna dreaptă a Sfântului Ierarh. De aceea, în sfântul lăcaş  Sfântul Nicolae continuă şirul minunilor.

În bisericile cu hram bolnavii îşi găsesc alinare

Numeroase biserici din ţară, mai ales cele din Transilvania, poartă hramul Sfântului Nicolae. Bolnavii îşi găsesc alinarea rugându-se în astfel de biserici cu hramul Sfântului.

Dacă o icoană a Sfântului Ierarh este sfinţită la o biserică cu hramul Sfântului Nicolae, apoi este dăruită persoanelor cu probleme de sănătate sau care se confruntă cu mari necazuri, odorul religios face minuni în scurt timp, spun preoţii vizionari.       

Daruri specifice de Sfântul Nicolae

Sărbătoarea este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor, dar şi celor dragi-rude şi prieteni. Figurinele de turtă dulce ( inimioară, cloşcă, măr sau  rândunică), preparate cu multă miere, cu nuci şi cu scorţişoară sunt dulciuri delicioase şi simboluri de longevitate.    

În ziua Sf. Nicolae se dăruiesc celor dragi: dulciuri, fructe ( mere, struguri, nuci), cărţi educative, lumânări colorate, o pungă cu grîu sau cu orez, simboluri ale sporului în gospodărie, flori şi mai ales busuioc.

De secole, copiii cuminţi şi harnici primesc fructe, covrigi şi colăcei cu miere, aşa cum Episcopul Nicolae le oferea copiilor în  timpul vieţii lui pământene.

Cadouri pentru sărbătoriţi

În ziua praznicului, este bine să dăruim sărbătoriţilor din familie un cadou inedit: o floare  (pentru a avea parte de împliniri), dulciuri ( care să-i apere de dezamăgiri şi viaţa să le fie dulce) şi o lumânare decorativă (o făclie care să le lumineze mereu drumul).  

Darurile pe care le oferiţi, să le înfăşuraţi în săculeţe de culoare albă sau aurie, apoi să le puneţi în cizmuliţe sau în pantofi. Tradiţia spune că aceste ambalajele de culoare albă şi aurie sunt simbolul armoniei şi, în noaptea Sfântului, au putere magică.

Ce cadouri nu trebuie să oferim de Moş Nicolae

Nu trebuie să oferiţi celor dragi obiecte ascuţite-truse  de tot felul şi obiecte de culoare neagră: fulare, mărgele sau cravate.

Dacă cineva v-a supărat, este bine să începeţi un ritual cu novene, cu ajutorul duhovnicului.     

 

 

 

Loading...