În ziua marelui praznic, închinat Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, la sate şi la oraşe, de secole, se împlinesc unele tradiţii respectate cu sfințenie.


La biserică se sfinţesc anumite bucate şi vin alb

La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide şi unşi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, în primul rând săracilor şi persoanelor care poartă numele de Ioan.

Nu se bea vin roşu

În această zi, nu se bea vin roşu care aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.

Pomeniri pentru rudele care au murit în condiţii suspecte

În familiile în care au murit rude în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică: se citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor şi se dau de pomană pachete cu bucatele preferate de cei plecaţi în eternitate în mod neaşteptat.   

O tradiţie respectată în timp „Cumetria femeilor”

La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor” participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, acestea se întâlnesc cu  nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate”  din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care participă purtătoarele numelui de Ioana; dar cu acest prilej nu se consumă băuturi alcoolice.

Se prepară o delicatesă : covrigii cu ou

Totodată, femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet.         

Timp de trei zile, casa se stropește cu Agheasma mare

De la această sărbătoare,  în următoarele trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca în acea familie să se ia doar decizii înţelepte, chibzuite şi discuţiile să nu degenereze în  tensiuni şi în gesturi necugetate.

În casele credincioşilor  este bine să  domine veselia

În ziua Soborului Sfântului Ioan, oamenii trebuie să fie veseli; în căminele în care membrii familiei nu se  bucură în ziua praznicului, va domina tristeţea până la sfârşitul anului.

O tradiție specifică sărbătorii: “Udatul ionilor”

În Transilvania şi în  Bucovina există tradiţia numită "Udatul Ionilor". În Bucovina, la poarta casei sărbătoritului se adduce un brad frumos împodobit. În acelaşi timp,  sărbătoritul trebuie să dea o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care poartă numele de Ion  sunt purtaţi cu mare alai prin sat, până la râu, unde sunt botezaţi, adică purificaţi, prin stropire cu apă.

Sfântul Ioan este Ocrotitorul pruncilor

În unele regiuni, Sfântul Ion este numit “ocrotitorul pruncilor”, deoarece acesta îi apără pe copii de rele şi are grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi.

La “Masa moaşei”

În ziua acestui praznic, pe 7 ianuarie, mai ales în mediul rural, există obiceiul de a se organiza o "masă a moaşei" satului. Aceasta colindă pe la "nepoate", la mamele care au fost ajutate să nască,  şi sunt invitate la petrecere. Fiecare femeie aduce moaşei câte un plocon, iar moaşa rupe dintr-un colac pregătit special pentru sărbătoarea respectivă şi împarte câte o bucată  fiecărei femei. În  funcţie de formă şi de mărime, bucata primită prevesteşte dacă femeia respectivă va mai avea sau nu copii, dacă va avea fete sau băieţi.  

 

 

loading...
Loading...