Pomenirea morților face parte din tradiția creștină. Mai ales în Postul Paștelui, noi, creștinii, îi pomenim pe cei dragi, rude și prieteni, care au plecat de lângă noi și absența lor ne lipsește foarte mult. Noi creștinii nu știm ce este ”dincolo”, unde ei au plecat și, de aceea, de-a lungul timpului am adăugat în rugăciunile noastre diverse ritualuri de pomenire.


.  Este bine să  știm  ce spune Tradiția  despre  soroacele  de pomenire individuală  a morților ( dincolo de  sâmbetele morților , menționate în  calendarul  creștin ortodox).

Când se fac pomenirile  individuale pentru morții noștri:

* La 3 zile după moarte ( pomenirea coincide ,  de obicei, cu ziua înmormântării),  în cinstea  Sfintei Treimi și a Învierii Domnului.  

* la 9 zile  după moarte,  pentru ca cel răposat să se bucure de ajutorul celor 9 cete  îngerești, dar și în amintirea  celui de-al 9-lea ceas, când Mântuitorul Iisus a murit pe Cruce.

*La 40 de zile ( șase săptămâni), în amintirea Înălțării la cer a Domnului,  care  a  avut loc  la 40 de zile după Înviere, pentru ca tot așa  să se înalțe și sufletul răposatului la cer.

* La trei, șase și nouă luni, în cinstea Sfintei Treimi.

* Respectând  tradiția  creștinilor din vechime, care prăznuiau anual ziua  morții  martirilor și a sfinților, ca zi de naștere  în viața de dincolo.

* Anual, până la împlinirea  a 7 ani de la moarte,  iar  ultima pomenire  anuală   amintește  de cele 7 zile ale Creației.

Ce împărțim la 40 de zile pentru cel răposat

La 40 de zile de la deces,  se împart  pachete de milostenie , o iconiță și un colac, iar aceste milostenii se duc la Biserică pentru a fi slujite. În timpul slujbei de pomenire, preotul scoate  din colac  o părticică pe care o așează pe icoană: Din aceasta,  preotul le dă rudelor să guste. O bucățică.  Acum, în funcție de  zona geografică, la 40 de zile  de la deces,  familia împarte pentru cel răposat: mâncare, haine,  prosoape  și unele lucruri preferate.      

Se împart 6, 12 și 24  pachete

La 40 de zile de la deces, familia  împarte pachete de milostenie:  6, 12 sau 24.  De fapt, fiecare familie  respectă, după posibilități, rânduielile  bisericești.    
 

Pomenirea morților  se face în zilele de sâmbătă

Nu în mod întâmplător a fost aleasă ziua de sâmbătă pentru pomenirea morților. Facem parastase și ne rugăm pentru cei  dragi, decedați, în zilele de sâmbătă, pentru că într-o zi de sâmbătă Iisus  a stat cu trupul pe pământ și cu sufletul în iad, eliberându-i  de acolo pe Adam, pe Eva  și pe toți drepții  adormiți  odată cu  Învierea Sa,  așa cum menționează ortodoxia.me. Sâmbăta este deschisă  spre duminică,  ziua învierii cu trupul.  În această zi se duce coliva la biserică și  dăm preotului pomelnice pentru cei adormiți.  Din acest motiv, s-a păstrat tradiția ca sâmbăta să fie ziua dedicată pomenirii morților.

 

Când nu se fac parastase

În timpul anului nu se fac parastase în anumite zile:

În duminicile de peste an; 2) În cele 12 zile dintre Nașterea și Botezul Domnului; 3) De la Lăsatul secului de carne până în prima  sâmbătă din Postul Paștelui, Sâmbăta Sfântului Toader; 4) Din sâmbăta Floriilor până în Duminica Tomei; 5) La praznicele împărătășt sau la Sărbătorile mari; 6) În  Postul Mare, nu se fac  parastase nici în zilele obișnuite ( luni, marți, miercuri, joi, vineri), pentru că în aceste zile nu se oficiază liturghie obișnuită.   

Dacă sorocul pomenirii apare în acest interval, parastasul se face înainte de perioada interzisă, mai aproape de data morții creștinului.

Care sunt zilele de obștească pomenire de peste an

*Sâmbăta lăsatului sec de carne pentru Postul Paștelui ( Moșii de Iarnă);

*Sâmbetele din săptămânile a II-a, a III-a și a iV-a din Postul Paștelui;

*Sâmbăta dinaintea Rusaliilor ( Moșii de Vară); Lunea sau Marțea  după Duminica  Tomei (Paștele Blajinilor); *La praznicul  Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul ( 29 august); *Sâmbăta  dinaintea sărbătorii Sfinților Arhangheli Mihaul și Gavril (Moșii de toamă).

La Sâmbăta morților preparăm colivă

Coliva reprezintă speranța noastră în învierea celui răposat, iar zahărul ( mierea)  este credința noastră în viața  liniștită și plăcută a răposatului.

 

Ce ingrediente folosim când preparăm coliva

Ingrediente: 1 kg de grâu sau de arpacaș, 3l de apă, o lingurițî de sare, 550-600  g zahăr tos, coaja rasă de la o lămâie și de la o portocală, vanilie, 300 g nucă măcinată , 300-350 g biscuiți măcinați.

Cum se prepară: Se spală arpacașul în multe ape reci ( în multe zone geografice se folosesc nouă ape),  apoi se pune arpacașul la fiert în apa rece  timp de 30 de minute  ( în acest interval amestecăm de câteva ori să nu se prindă). După acest interval stimgem focul și acoperim vasul în care a fiert cu un prosop umed și lăsăm  circa 8-9 ore. După aceea, adăugăm zahărul și mirodeniile. Când s-a omogenizat, adăugăm nuca și în final biscuiții. Păstrăm câteva linguri din această compoziție pentru decor. Amestecăm din nou, apoi  modelăm  coliva pe un platou și formăm o cruce din  scorțișoară și nucă.   

Loading...