Există analize care pun în evidență modificările induse de cancer în organism, de aceea este bine să fie efectuate cu regularitate mai ales de către persoanele aflate în categoria de risc.


Analize care detectează cancerul

Anual, femeile ar trebui să își facă testul Babeș-Papanicolau. Până la 40 de ani, ecografia este indicată pentru depistarea cancerului de sân, iar după această vârstă e recomandată mamografia. Iată și alte analize care depistează cancerul.

Testele de sânge

Analizele de sânge nu pun singure diagnosticul de cancer, dar evidențiază schimbările de la nivelul celulelor care ar putea fi determinate de cancer. De pildă, un nivel foarte mare al globulelor albe poate semnala o leucemie. De asemenea, valorile mari ale fibrinogenului, ale VSH-ului și ale proteinei C reactive pot fi puse pe seama unei tumori maligne.

Markerii tumorali

Cu acest nume sunt desemnate substanţele sau moleculele asociate cu dezvoltarea diferitelor tipuri de tumori. Determinarea markerilor tumorali are o valoare orientativă, nu înlocuieşte biopsia şi nu are valoare de diagnostic pentru cancer. Markerii tumorali sunt fie produşi de tumoarea malignă, fie apar ca răspuns al organismului la prezenţa acesteia. Analiza ajută mai ales la determinarea stadiului tumorii, la detectarea recurenţei bolii şi la monitorizarea tratamentului. Astfel, un nivel scăzut al valorii markerilor tumorali poate indica o evoluţie bună a stării bolnavului, iar o valoare mare, o progresie a bolii, o extindere a tumorii sau o eventuală metastază. Markerii tumorali celulari sunt reprezentaţi mai ales  de antigene localizate la nivelul membranelor celulelor, iar markerii tumorali umorali pot fi detectaţi în concentraţii semnificative în ser, urină şi în alte fluide ale corpului.

Markerul AFP este utilizat pentru cancerul de ficat, PSA (antigen prostatic specific) pentru cancerul de prostată, CA 125 pentru cancerul ovarian, iar CA 15-3 este marker pentru cancerul de sân.

Endoscopia digestivă superioară explorează esofagul, stomacul și duedenul, evidențiind tumorile de la acest nivel.
Ecografia abdominală este indicat să fie făcută anual. Cu ajutorul ei se vizualizează tumori din abdomen (ficat, pancreas, colecist, rinichi, splină) şi pelvis (vezica urinară, uter, ovare).
Colonscopia analizează intestinul gros. Se face atât de rutină, cât și în scop terapuetic (îndepărtarea unor polipi care se pot transforma în cancer) și pentru biopsie.
Tomografia este indicată pentru depistarea unor tumori de la nivelul craniului, abdomenului sau toracelui.
Imagistica prin rezonanță nucleară (IRM) este recomandată pentru tumorile ţesuturilor moi, ale organelor abdominale (vezică, ficat, rinichi, splină, pancreas, glande suprarenale, căi biliare) şi ale organelor genitale masculine şi feminine (ovare, uter, prostată, testicule).  
Bronhoscopia permite vizualizarea gâtului, traheei și laringelui, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop. Examinarea permite diagnosticarea cancrului bronhopulmonar.
Cistoscopia explorarează vezica urinară și utertra, depistând tumori din această zonă.
Dermatoscopia presupune examinarea alunițelor suspecte cu ajutorul dermatoscopului, un instrument asemănător unei lupe şi prevăzut cu o sursă de lumină. Medicul observă dacă există suspiciuni de malignitate, caz în care recomandă excizia chirurgicală cu anestezie locală.

Biopsia pune diagnosticul

Orice diagnostic cert de cancer include biopsia, care presupune recoltarea unei mostre de la nivelul țesutului sau organului suspect. Proba este prelucrată chimic și examinată la microscop. În unele cazuri, biopsia poate fi urmată de examenul imuno-histochimic, util pentru individualizarea tratamentului oncologic.

Un pacient diagnosticat cu cancer, după tratamentul iniţial, trebuie să treacă printr-o perioadă de monitorizare post-terapeutică. Aceasta constă în verificări periodice, care sunt alese în funcţie de tipul cancerului şi de severitatea acestuia. În general, pentru monitorizarea pacienţilor cu cancer se utilizează anumite analize de sânge (de exemplu, markerii tumorali, când este cazul, mai rar analizele uzuale), investigaţii imagistice (de obicei tomografie computerizată şi rezonanţă magnetică, mai rar PET/CT). În cazul pacientelor cu cancer la sân se utilizează frecvent mamografia şi ecografia mamară, iar pentru pacienţii cu tumori colorectale este recomandată frecvent colonoscopia.

 

Loading...