Essiac, un leac celebru care prelungeşte viaţa bolnavilor de cancer

Numele ceaiului a fost inspirat de numele sorei medicale (Caisse) care se citeşte... invers. Tratamentul cu Essiac fost lansat la începutul anului 1921 fiind descoperit şi testat pe o rudă, de sora medicală Rene Caisse din Canada. Discutând cu o pacientă, Rene a aflat că aceasta a fost bolnavă de cancer la sân, cu trei decenii, dar a salvat-o de la moarte tratamentul unui vraci.

În cele din urmă, Rene a aflat că pacienta sa a eliminat tumoarea după tratamentul cu ceaiul recomandat de vraci. În acelaşi timp, Rene avea o rudă diagnosticată cu cancer la stomac şi la ficat, iar medicii nu i-au mai acordat şansa supravieţuirii mai mult de şase luni. De aceea, Rene s-a hotărât să încerce tratamentul cu ceaiul miraculos, după ce pacienta i-a dezvăluit care sunt plantele folosite la prepararea reţetei. După tratament, mătuşa sorei medicale s-a însănătoşit şi a mai trăit 21 de ani, iar boala nu a mai recidivat. Această reuşită extraordinară a încurajat-o pe Rene să trateze şi alţi pacienţi, la fel de bolnavi, cum a fost mătuşa ei. Rezultatele au fost uimititoare.

În continuare, sora medicală , în colaborare cu un grup de medici, şi-a dedicat timpul studiului privind efectelor ceaiului Essiac, într-un laborator improvizat în locuinţa mamei sale.

În arhiva succeselor înregistrate de tratamentul cu ceai Essiac, s-a mai semnalat un caz care a uimit lumea medicală. Un grup de opt medici au fost martori la modul în care leacul, administrat de sora Rene, a contribuit la vindecarea pacientului, diagnosticat de specialişti cu cancer. Potrivit estimărilor medicale, bolnavul mai avea de trăit circa cinci luni.

Concluziile acestei vindecări i-a determinat pe medicii-martori să solicite guvernului, să-i acorde sorei medicale spaţii adecvate, pentru continuarea tratamentului. Răspunsul a fost peste aşteptări! Cererea medicilor a fost respinsă şi Rene urma să fie arestată deoarece practica medicina fără să fie licenţiată în domeniu. Spre norocul ei, sora medicală trata pacienţii în mod gratuit şi astfel a scăpat de aspra pedeapsă.

Vindecările altor bolnavi de cancer, aflaţi în faza terminală, au uimit, în continuare, opinia publică. În paralel cu vindecările, au continuat şi tentativele autorităţilor s-o aresteze pe Rene. Ea a reuşit să protejeze formula de teamă că persoane neloiale ar putea s-o folosească în mod incorect. Formula completă a fost încredinţată doctorului C. Brush, cu care Rene a colaborat sub supravegherea unui grup de medici. Acesta a făcut studii clinice mai bine de şapte ani şi a urmat tratamentul cu ceai Essiac, atunci când s-a îmbolnăvit şi el de cancer. După numeroase teste efectuate pe şoareci, dr. C. Brush şi directorul centrului său de cercetări, Charles McClure, au prezentat public concluziile studiului realizat de ei: ceaiul Essiac poate cauza o recesiune a masei canceroase".

În privinţa pacienţilor trataţi cu Essiac , dr.Brush spunea : "Pacienţilor care, din punct de vedere clinic suferă de cancer dovedit patologic, li s-a redus durerea şi li s-a micşorat masa celulară canceroasă; pacienţii au luat în greutate şi starea lor de sănătate s-a îmbunătăţit. În cazul bolnavilor aflaţi în faza terminală, în urma tratamentului s-a constatat că Essiacul le-a prelungit viaţa. Specialiştii preocupaţi de efectele ceaiului Essiac nu confirmă că licoarea ar reprezenta un tratament sigur pentru boala canceroasă, dar confirmă că Essiacul este benefic.

Reţeta ceaiului Essiac conţine opt plante culese din zone nepoluate: ciulinele, rădăcina de brusture, laminaria, trifoiul roşu, ulmul cu coaja netedă, rădăcina de revent turcesc, năsturelul şi măcrişul mărunt. În mod firesc, proporţia în care se amestecă plantele este secretă. Essiacul stimulează şi revigorează tot organismul, fiind de folos în bolile foarte grave. Specialiştii recomandă ca ceaiul să fie administrat de două ori pe zi, la temperatura camerei, cald sau rece, după preferinţele fiecărui pacient. Essiacul se comercializează sub formă de pliculeţe în care plantele sunt amestecate sub formă de pulbere. Leacul poate fi comandat la farmaciile din localitatea sau din sectorul în care locuieşte pacientul.