Postul Paştelui 2015: Să ne hrănim sănătos în timpul Postului Mare

De luni, 23 februarie, începe Postul Mare, al Paştelui, care durează până în data de 11 aprilie. În acest interval de 48 de zile, persoanele care postesc trebuie să înlocuiască proteinele de origine animală: carnea, ouăle şi lactatele cu alimente bogate în nutrienţi proveniţi din produsele de origine vegetală: vitamine, minerale, proteine şi grăsimi sănătoase.

Alimentele de post, precum: drojdia de bere, sfecla roşie, lactatele din soia, cartofii dulci, fructele oleaginoase (nucile) şi morcovii sunt alimente care menţin nivelul energiei în lipsa „hranei de dulce”, înterzisă de tradiţie.

„Hrana de post poate priva organismul de vitamina B12 , care se găseşte în concentraţii mari în produse de origine animală. Persoanele care postesc mai mult de o lună şi jumătate, cât durează Postul Mare al Paştelui, trebuie să consume multe sucuri de legume, de fructe şi preparate din soia.

Vitaminele, mineralele şi enzimele, conţinute de aceste alimente, ajută la buna funcţionare a organelor vitale şi menţin energia. Deoarece vitamina B12 lipseşte din hrana de post, în acest interval sunt necesare  şi suplimentele de vitamina B12 pentru a evita simptome neplăcute cum ar fi palpitaţiile, oboseala şi dificultatea de concentrare.

În Post, se recomadă supele de legume acrite cu borş şi să consume cel puţin doi litri de lichide: băuturi preparate din citrice, sucuri de legume, ceaiuri bogate în vitamina C şi apă plată”, precizează  Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.

Drojdia de bere este „doctorul” postitorilor

Substanţă densă, de culoare cenuşie, drojdia de bere este un tonic de neînlocuit în cazul persoanelor care postesc şi al vegetarienilor. În timpul Postului, drojdia de bere este un „doctor”excelent, deoarece asigură organismului un tratament bogat în nutrienţi importanţi: complexul B (B1, B2, B3, B5, B7, B8, B9, B12, B15), vitaminele D şi E (biotina), enzime, minerale care se asimilează uşor în corp, cum ar fi: calciul, magneziul şi fosforul, dar şi oligoelementele vitale pentru sănătate: seleniul şi cromul. Vitaminele şi mineralele conţinute de drojdia de bere, în frunte cu seleniul, îşi fac „datoria”şi întăresc imunitatea.  

Reglează colesterolul şi tensiunea

Mai mult, pentru postitori, consumul de drojdie de bere este benefic, deoarece scade nivelul colesterolului „ rău” şi combate hipertensiunea, doi dintre factorii majori, implicaţi în apariţia bolilor de inimă. De asemenea, în timpul Postului Mare, bolnavii cardiaci trebuie să consume periodic suplimente alimentare  de drojdie de bere sub formă de fulgi, granule, comprimate  sau drojdie în stare proaspără. Pentru un adult, doza zilnică este de trei linguriţe.

Astfel că, fiecare porţie se administrează pe stomacul gol: dimineaţa, la prânz şi seara. Cura cu drojdie de bere este indicată şi persoanelor anemice, dar şi celor care au probleme de asimilare a mineralelor, în special magneziu şi calciu. În acest caz, cura trebuie urmată timp de 21 de zile. În acest interval, se consumă trei linguri pe zi, câte o lingură înaintea fiecărei mese principale. Mai mult, drojdia de bere reglează şi tulburările de coagulare şi alte boli ale sângelui.

Sfecla roşie, o legumă de bază în post

Recomandată în hrana de post, dar şi în alimentaţia curentă, sfecla roşie (Beta rubra) are proprietăţi nutritive, energizante, revigorante şi remineralizante. Deşi este originară din Europa, sfecla roşie este răspândită pe toate continentele.

Nutriţioniştii europeni recomandă consumul sucului de sfeclă roşie ca un remediu excepţional împotriva anemiei şi a bolilor de sânge.

De asemenea, hipertensivii trebuie să consume sfeclă roşie (sub formă de suc sau de salate), pentru că aceasta menţine tensiunea arterială la cote normale. În cazul bolnavilor de ficat, sfecla roşie contribuie la regenerarea celulelor hepatice. Cercetări recente au remarcat şi proprietăţile antigripale şi antiinfecţioase  ale sucului extras din rădăcina legumei. Efectele benefice ale sfeclei roşii se datorează substanţelor nutritive conţinute: minerale (potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, sodiu), hidrocarburi, amidon şi un izvor de vitamine (A, B1, B2, B5, B6, C, E şi PP).

Lactatele din soia, bune pentru sistemul imunitar      

Alimente de bază în timpul Postului Mare, laptele şi iaurtul preparate din soia care conţin fibre şi o bogăţie de nutrienţi, ajută organismul să lupte cu anemia şi să-şi menţină nivelul de energie.  La fel şi brânza din soia, cunoscută sub numele de tofu, fie că este simplă sau îmbogăţită cu ardei ori cu chimen, conţine proteinele necesare care menţin un nivel optim de energie şi un sistem imunitar echilibrat. Lactatele din soia menţin sănătatea inimii, reduc nivelul colesterolului „rău” din sânge şi completează hrana celor care postesc mai mult de o lună şi jumătate.

Cartofii dulci sporesc acuitatea vizuală

Deseori, postitorii nu ştiu cât de valoroşi sunt cartofii dulci pentru sănătatea lor. Printre alimentele bogate în nutrienţi, ce trebuie consumate în post, sunt şi cartofii dulci. Această legumă foarte gustoasă conţine proteine, vitamine (C şi E), minerale şi o concentraţie mare de betacaroten. Delicioşii cartofi dulci au efecte antiinflamatorii şi sporesc acuitatea vizuală, iar lista beneficiilor se poate completa, cu multe alte exemple.

De aceea, este bine să amintim că leguma este o sursă de calciu (care menţine densitatea osoasă), de mangan (deoarece echilibrează nivelul glucozei din sânge) şi de cupru (esenţial în procesul de vindecare în cazul afecţiunilor cutanate).Totodată, ceaiul preparat din cojile cartofilor dulci este un adjuvant preţios în tratamentul hipertensiunii arteriale. Când sunt consumaţi în cure de 20 de zile, de cinci-şase ori pe an, cartofii dulci previn apariţia cancerului.        

Nucile sunt săţioase şi hrănitoare

Nucile, aceste fructe oleaginoase, săţioase şi hrănitoare, nu trebuie să lipsească din hrana persoanelor care postesc. Surse de vitamine (A, B, C şi E), de minerale (iod, potasiu, fier, magneziu, zinc şi fosfor) şi de proteine, nucile previn carenţele nutriţionale. Mai mult, aceste tonice naturale menţin tonusul psihic, atât de necesar în timpul postului.

Cercetările recente au dovedit şi rolul activ al nucilor în reducerea nivelului colesterolului „rău” şi în reglarea tensiunii arteriale. În timpul postului, nucile pot fi adăugate în salatele de crudităţi, dar şi în mâncărurile de legume. Cine consumă zilnic miezul de la patru-cinci nuci, ţine departe de sine bolile cardiovasculare, spun specialiştii.    

Morcovii, un aliment esenţial pentru sănătatea postitorilor

Morcovii sunt surse valoroase de betacaroten (provitamina A), care protejează sănătatea ochilor, a pielii şi a mucoaselor. Nutriţioniştii susţin că morcovii sunt un aliment de bază în timpul postului, deoarece completează alimentaţia persoanelor care postesc cu:  vitamina C şi complexul B), cu  minerale cum ar fi: calciul, fosforul, fierul, magneziul, potasiul şi cu hidraţi de carbon. Preparaţi sub formă de salate, asezonate cu seminţe de susan (bogate în lecitină), cu pătrunjel (o altă sursă valoroasă de vitamina C) şi cu ulei de măsline, hrana pe bază de morcovi ţine la distanţă anemia şi astenia, afecţiuni specifice sezonului de primăvară, care bate la uşă.  

Reţeta săptămânii

Salată de cartofi dulci cu banane şi merişoare

Timp de preparare: 50 minute.

Calorii: 85/porţia

Ingrediente: 500 g cartofi dulci, 2 banane, o linguriţă de cimbru măcinat, 4 linguri de merişoare , 4 linguri ulei de măsline, piper măcinat (un vârf de cuţit), 4 linguri de porumb din conservă şi o lămâie.

Preparare: Cartofii dulci se fierb cu puţină sare într-un vas acoperit cu capac. După ce s-au fiert, când s-au mai răcit, cartofii se curăţă de coajă şi se taie cubuleţe. Bananele se taie, de asemenea, cubuleţe şi se stropesc cu puţin suc de lămâie.

Cartofii, bananele, boabele de porumb şi merişoarele se amestecă foarte bine într-un castron şi se asezonează cu un sos preparat din uleiul de măsline şi sucul unei lămâi, amestecat cu 100 ml apă plată şi din condimente. Fiecare porţie de salată se serveşte ca aperitiv.