Ai senzaţia că iarna asta nu mai scapi de răceală? De obicei, aceasta trece după 1-2 săptămâni.


Dar există şi cazuri când poate dura mai mult - iar pentru unele persoane poate deveni chiar periculoasă. Iată ce este de făcut atunci când răceala se prelungeşte.

Poate fi o bronşită

Simptomele răcelii sunt binecunoscute: te doare gâtul, îţi curge nasul, strănuţi, ai dureri de cap, dureri musculare, uneori şi tuse sau o febră uşoară (38° C), ochii îţi lăcrimează şi ai o stare de oboseală. De cele mai multe ori, nu mergem la medic doar pentru atâta lucru. De alt­fel, nici nu este mare lucru de făcut. Trebuie să bei multe lichide, să te odihneşti, eventual iei un paracetamol care să mai atenueze durerile. În rest, corpul se apără singur. Dar dacă secreţiile nazale devin gălbui, groase şi durează mai mult de 10 zile, acest lucru poate fi un semn al unei suprainfecţii bacteriene, care favorizează dezvoltarea sinuzitei (afecţiunea cea mai frecventă în cazul persoanelor care s-au confruntat cu răceala pe o perioadă mai lungă), a faringitei sau a bronşitei.
Alte simptome care reprezintă un semnal de alarmă sunt: febră persistentă (peste trei zile), dureri de urechi, tuse productivă, respiraţia greoaie. De aceea, dacă ai oricare dintre aceste simptome, nu îl neglija. Este necesar să consulţi un medic generalist. Acesta va pune un diagnostic şi va prescrie, probabil, un tratament cu antibiotice.

Poate fi rinită cronică

Simptomele rinitei cronice sunt un nas permanent înfundat, tulburări olfactive şi, uneori, dureri în tot corpul. În acest tip de afecţiune, medicul oferă un tratament adecvat, care vizează în primul rând ameliorarea şi reducerea simptomelor. În al doilea rând, poate fi instituit un tratament pentru a trata cauza iniţială a rinitei, după ce aceasta este identificată.

Cine are un risc crescut de complicaţii

De cele mai multe ori, complicaţiile apar într-un organism deja fragil şi pot fi deosebit de periculoase. Persoanele cele mai expuse riscului sunt:

  • Cei care au un sistem imunitar slăbit şi, prin urmare, sunt mai vulnerabili şi expuşi complicaţiilor.
  • Copiii mici, care, în general, sunt expuşi riscului de complicaţii respiratorii mai grave decât adulţii.
  • Fumătorii, pentru că tutunul inflamează căile respiratorii şi slăbeşte mucoasa, ceea ce îi face vulnerabili la virusurile care circulă prin aer.
  • Persoanele care suferă de o boală cronică a tractului respirator au un risc mai mare de infecţii secundare, care le vor agrava starea.
  • Persoanele în vârstă, care au un sistem imunitar mai vulnerabil.

Este bine ca toate aceste categorii să-şi monitorizeze mai atent simptomele atunci când răcesc şi să meargă de urgenţă la medic în cazul în care constată că guturaiul sau tusea nu trec de la sine.

Loading...