Robert Powell, bântuit de o scenă din "Iisus din Nazaret", după 40 de ani: «Erau toţi emoţionaţi»
Anul 1977 a fost unul care l-a marcat profund pe actorul Robert Powell, căcii atunci a interpretat magistral rolul lui Iisus din Nazareth în filmul omonim a regizorului italian Franco Zeffirelli. Seria formată din patru filme a fost urmărită de milioane de telespectatori şi, decenii mai târziu, este la fel de apreciată.
Chiar dacă au trecut patru decenii de la lansarea filmului, Robert Powell îşi aduce aminte cu drag şi cu emoţie despre pelicula care i-a schimbat viaţa şi l-a determinat să fie curios să descopere adevărata natură a divinităţii. Actorul a declarat, într-un interviu pentru History Channel, că rolul a fost unul solicitant și chiar traumatizant. ntr-un nou proiect cinematografic realizat de Smithsonian Channel, Robert Powell încearcă, într-o serie în patru părți, să descopere adevărul din spatele legendei lui Iisus. Căutarea divinităţii şi a esenţei acesteia se dovedeţte extrem de anevoioasă şi de solicitantă potrivit actorului care se simte oarecum bizar să revină la acest subiect care l-a măcinat ani la rândul.
“E foarte diferit să revin la povestea lui Iisus din această perspectivă. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care am vrut să fac seria inițială, cu patruzeci de ani în urmă. Asta îmi și doresc, în noua serie, să arătăm natură divină a lui Hristos alături de natură sa umană. Ca actor, interpretezi rolul în mod subiectiv, însă acum vreau să-l descopăr pe adevăratul Iisus, în mod obiectiv. Să joci un personaj atât de important este extrem de solicitant, însă am descoperit o abordare diferite care îmi permite să mă apropii de Mântuitor", au fost spusele acestuia.
Powell a povestit despre cel mai impresionant moment pe care l-a trăit pe platoul de filmare, în timp ce filma o scenă din filmul care avea să îl consacreze. Scena care l-a marcat cumplit şi care îl bântuie până în prezent este cea în care se afla pe cruce. “Eram doar eu şi echipa de filmare, alături de ceilalţi actori, erau toţi emoţionaţi şi plângeau, iar eu îmi auzeam vocea ca un ecou printre acei munţi. Cred că acea scenă este cel mai bine scrisă din istorie”, a mărturisit actorul.
