Marea noastră cântăreață Doina Badea era în culmea carierei sale și avea o familie fericită când totul s-a sfârșit. Pe 4 martie 1977, avea 37 de ani, iar marele cutremur a ucis-o împreună cu soțul și cei doi băieți ai lor. A fost identificată după verighetă. Pe 6 ianuarie ar fi împlinit 78 de ani.


Doina Badea a fost vocea cea mai mare, cea mai profundă şi puternică a României, spun deopotrivă specialiștii, colegii și cei care au ascultat-o.

”Nu semăna cu nimeni şi nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea a fost o apariţie singulară, căreia până şi cei indiferenţi îi recunosc unicitatea sa de nerepetat”, spunea muzicologul George Sbârcea.

Doina Badea a murit la cutremurul din 1977

În 1977, Doina Badea era o artistă consacrată, supranumită „Edith Piaf a României”, datorită vocii magnetice, cu inflexiuni grave. După o mare decepție sentimentală, îl întâlnise pe Traian Zmeu, un bărbat care o iubea cu patimă pe artistă.

Tineri, frumoși și artiști, cei doi au fost răsplătiți de Dumnezeu cu doi băieți: Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu. În 1977, începutul de primăvară îi prinseseră pe cei patru în casă nouă: un apartament spațios, elegant, situat în blocul Barului Continental, în spatele Casei Şuţu. Îl primise Doina Badea prin repartizare, după ce invocase că nu avea unde să stea cu doi copii mici și că îl merită, cu sute de spectacole la activ în teatrele muzicale și de revistă din țară. Și avea vecini de seamă: pe Toma Caragiu, care locuia în blocul din față.

Doina Badea a fost recunoscută după verighetă

55 de secunde, atât cât a durat cutremurul din 4 martie 1977, au fost suficiente pentru ca 33 de clădiri să se prăbușească în Capitală. Printre ele, și Blocul Continental, în care locuia Doina Badea. Clădirea s-a prăbuşit peste cea din faţă, provocând căderea scărilor în blocul lui Caragiu. Mâna artistei a fost recunoscută printre dărâmături după verigheta pe care o avea pe deget, dar trupul nu i s-a găsit vreodată.

Doina Badea, biografia

  • Cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea s-a născut la 6 ianuarie 1940, la Craiova. A urmat cursurile şcolii primare şi liceale în oraşul natal. În paralel, a frecventat şi cursurile Conservatorului ''Cornetti'' din Craiova şi a făcut parte din corul Ansamblului artistic ''Nicolae Bălcescu''.
  • A efectuat studii de canto la Şcoala Populară de Artă din Craiova. A făcut parte din colectivul Filarmonicii de stat "Oltenia", în calitate de coristă şi solistă în unele concerte. 
  • A debutat în 1960 pe scena Teatrului Muzical din Deva, distingându-se prin vocea aparte, gravă, cu un ambitus puternic.
  • În 1963 a fost angajată la Teatrul ''Constantin Tănase'' din Bucureşti. 
  • A fost prezentă la ediţii ale Festivalului ''Maria Tănase'', organizate la Craiova. A cântat la Savoy, la Sala Palatului, la Sala Radio, sub bagheta maestrului Sile Dinicu.
  • După numeroase apariţii la radio şi TV, a participat la turnee peste hotare, iar apariţia sa pe renumita scenă ''Olympia'' din Paris a fost unul dintre succesele sale de notorietate. A susţinut recitaluri la Festivalul internaţional ''Cerbul de Aur'' din 1968 şi 1971.
  • A cucerit premii la festivalurile de la Mamaia din 1963 (cu melodia ''Spre soare zburăm'' de George Grigoriu) şi din 1964 (cu melodiile ''Tu'' de Vasile Veselovschi şi ''Nimeni'' de Henri Mălineanu). În 1967 a obţinut, cu piesa ''Din totdeauna pe acest pământ'', Marele premiu de la Mamaia.

Cele mai iubite piese ale Doinei Badea

Multe dintre piese cântate inegalabil de Doina Badea sunt printre cele mai iubite din toate timpurile: "Ploaia şi noi", "Vechiul pian", "Romanţa inimii", "De ce pari trist", "Cred în fericirea noastră", "La un pas de fericire", "Nu vreau să văd pe nimeni trist", "Se-ntorc vapoarele", ''Mai spune-mi că nu m-ai uitat'', ''Cântau privighetori'', ''Cred în fericirea noastră'', ''Mi-e dor de ochii tăi'', ''Deschide fereastra!'', ''Tu'', ''De unde ştii vioară, tu'', ''Vioara'', ''Păstrează-mă doar pentru tine'', ''Cum n-ai văzut'', ''Cânta un matelot''.

Calităţile vocale i-au permis Doinei Badea şi abordarea cu succes a muzicii populare: ''Lung e drumul Gorjului'', ''Mi-am pus busuioc în păr'', ''Hăulita''.

De asemenea, a cântat romanţe: ''De ţi-ar spune poarta ta'', ''Romanţa inimii'', ''În cârciumioara unde cântă un cobzar''.

Sursa: adevarul.ro

Loading...