Omul sfințește locul, dar și locul sfințește omul. De acest lucru s-a convins și profesorul și artistul Grigore Leșe, care, de o lună, trăiește în liniștea Complexului Parohial Sf Antonie cel Mare. "Parohia Sfântul Antonie este a șasea oprire din viața mea. Am ales cu sufletul. Îmi era dor de Dumnezeu", ne-a spus artistul.


De Grigore Leșe s-a auzit în toată țara, dar și peste hotare. Cântecele sale, horile lui cu rădăcini în străvechime sunt pe buzele tuturor. Oare cine nu a fredonat măcar o dată ”Cântă cucu, bată-l vina”? Ne-a intrat la suflet cântecul despre Bucovina, dar și cântecele de dragoste, de dor, precum și horile ”de unul singur”. La vârsta de 67 de ani împliniți pe 20 februarie, profesorul și realizatorul de emisiuni la televiziunea națională, Grigore Leșe, lucrează cu trudă pentru că ”nu vrea să se risipească”, așa cum ne-a spus-o chiar el. Filmează pentru două emisiuni, și-a lansat recent cartea ”Chipurile Umilinței” și cântă în spectacole. 

Cartea este un dialog purtat de Grigore Leșe cu Răzvan Bucuroiu, apărută la editura Lumea Credinței. Sunt mărturii, povești, amintiri, mărturisiri din viața artistului. ”În cartea aceasta m-am arătat: de la poveștile despre copilărie și corul de copii, câștigător de mari premii naționale, de la Lăpușul Românesc - poveste ce până în ziua de azi mă apără - până la zilele din armată și greutățile vieții închinate artei".

L-am găsit pe maestrul Grigore Leșe chiar la micul dejun

Am reușit să-l prindem pe artist într-o zi mai liberă. L-am găsit servind micul dejun. ”La micul dejun mănânc gem de prune, că așa s-a nimerit în dimineața asta, semințe de cânepă, ceai, fulgi de porumb, sau îmi fac smoothie din kiwi și o banană. Am grijă de cum arăt, e importantă ”arătarea”, dar mai importantă e sănătatea”, ne-a spus artistul zâmbind. L-am vizitat în noua casă din Complexul Parohial Sfântul Antonie cel Mare, casă ce este străjuită de turnul Bisericii care spintecă cerul, unde preot paroh este Nicolae Gavrilă. O bisericuță splendidă din lemn, construită în stil maramureșenesc, unde Leșe a ajuns pentru a se regăsi și vindeca sufletește. 

  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
  • foto: Sever Gheorghe
1/11

”Dumnezeu și-a întors fața către mine”, ne-a mărturisit artistul. Maestrul ne-a primit în sufletul său, dar și în așezarea sa. ”Aici este noua mea casă. Am ajuns în acest loc minunat după o situație delicată din viața mea, o perioadă agitată, cu zeci de filmări. M-am ostenit atât de tare, încât în decembrie am făcut un accident vascular. Am fost internat, la Floreasca, două zile. După acest accident, apropiații mei s-au speriat atât de tare, deși nu a fost un accident atât de grav încât să nu mai știu de mine, și mi-au interzis să mai merg la casa din Baicului, unde făceam efortul să urc cinci etaje. Au fost mai multe variante unde să locuiesc, însă eu am ales să vin aici, la Parohie. Sunt de 20 de ani în București, iar aici este a șasea oprire a mea. Prima oprire a fost la Lăpușul Românesc, a doua la Târgu Lăpuș, a treia la Cluj, a patra în Dristor, a cincea în Baicului, iar a șasea aici, la Parohia Sf. Antonie. Câteodată este bine să schimbi locul și oamenii. Unde mă aflu în momentul acesta, este o lume a pregătirii sufletului pentru întâlnirea cu Dumnezeu, prin rugăciune. Am fost crescut de bunicii mei în rugăciune, am rădăcină adâncă. Am crescut într-o comunitate țărănească, unde oamenii îl înconjoară pe Dumnezeu. Locul unde stau acum se potrivește cu locul copilăriei mele. Aici pot să creez și să trăiesc profund. Nu vreau să mă risipesc”, ne-a spus maestrul Grigore Leșe.

grigore-lese_2.jpg

Grigore Leșe, în bucătăria sa
foto: Sever Gheorghe

Grigore Leșe: "În decembrie am făcut un accident vascular"

Mai târziu, el ne-a arătat camera unde studiază zi de zi. Am urcat treptele și am fost întâmpinați de păzitorii casei: toiagele care au reprezentări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe. Fluierele cu poveștile lor din întreaga lume – pe care le are de la expozițiile mondiale unde a reprezentat România – biblioteca impresionantă de cărți, teza de doctorat, lucrări de pictură, icoane, ștergare, cămăși povestitoare, precum și pălăriile sale prețioase, și-au găsit locul în două camere aflate în clădirea din spatele bisericuței: camera de studiu și dormitorul în care se odihnește. A doua oprire a fost în camera unde doarme, dar și unde își adună gândurile. ”Aici veți găsi tot ce înseamnă Grigore Leșe. Aici este viața mea. Tot aici, mai am un corp de bibliotecă în care îmi țin cărțile de zi cu zi. Dacă îmi spuneți ”dom’le, vreau să citesc ceva de Enescu”, găsiți cartea aici. Când vreți să știți cum se cântă în lume, atunci tot aici veți găsi muzica din lume, din Irlanda, din Sardinia, din Japonia, din Bengal, de la aborigeni, de peste tot. Unde m-am dus, am luat muzica după mine și am cântat cu artiștii de acolo. Am aici picturi speciale, icoane valoroase, cărți de psihologie, de folclor, instrumente din lume”, ne-a spus maestrul.

"Ăsta nu e muzeu, e viața mea"

Ultima oprire a fost în camera unde artistul citește și se odihnește. Pe un perete sunt așezate pălăriile sale originare din Lăpuș, dar și din Panama,Cordoba, India, Mexic, și din orice loc în care a fost purtat de horile arhetipale românești. "Niciodată nu mă îmbrac la fel. Spre exemplu, pălăria din Sevilla și pălăria din Italia, se potrivesc cu anumite cămăși din in, și anumite perechi de încălțări. Nu le-am numărat niciodată, dar am vreo 40 de pălării. Aici, la măsuță citesc, studiez, îmi organizez programul, invitații și comentariile pentru emisiuni. În camera aceasta mă rog și mă adun", ne-a spus Grigore Leșe, o gazdă primitoare, ce ne-a arătat cum trăiește în studiu permanent. Periplul prin noua casă a maestrului s-a încheiat cu semnale de toacă ”ce fac legătura dintre pământ și cer, între ceea ce se cunoaște și ceea ce nu se cunoaște”. Ne-a spus că așa marchează timpul. Din când în când, dacă ai noroc, întâlnești oameni care îți marchează viața. Ei sunt rari. Întâlnirea cu Grigore Leșe a fost de neuitat! 

grigore-lese_5.jpg

foto: Sever Gheorghe

Citește și:

Grigore Leşe, cu ochii în lacrimi la „Vedeta populară”

De ce a slăbit atât de mult Grigore Leșe. „Mi se trage de la pălării”

 

 

 
 
Loading...